„Literatura romana masurabil si testabil este mai vizibila acum decat oricand in strainatate, si nu numai datorita activitatilor Institutului Cultural Roman sau Ministerului Culturii, ci pentru ca scriitorii, individual, au contacte in afara si sint contactati pentru a participa la conferinte, targuri si pentru a fi tradusi”, a spus pentru NewsIn presedintele Institutului Cultural Roman (ICR), Horia-Roman Patapievici. „Cultura romana are in centru literatura, nu artele plastice, nu muzica nu filosofia”, a mai spus Patapievici.
Horia-Roman Patapievici a primit joi cu ocazia sarbatoririi centenarului Societatii Scriitorilor Romani, predecesoarea Uniunii Scriitorilor (U.S.R.), o medalie jubiliara de la presedintele uniunii, Nicolae Manolescu.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu a multumit scriitorilor „pentru ceea ce fac in sprijinul culturii romane”. „Avem datoria de a sustine literatura romana si de a asigura prin traduceri dialogul ce alte literaturi”, a spus presedintele, care a amintit totodata ca scriitorii au fondat Academia Romana, au contribuit decisv la formarea presei romanesti si au fost alaturi de oamenii politici in marile momente ale istoriei.
„Principala noastra problema este ca obstea noastra nu mai este atat de vizibila precum ar merita sau ar trebui sa fie”, a spus Nicolae Manolescu. Presedintele U.S.R. a asemanat imaginea breslei scriitorilor cu cea a casei unde isi are sediul uniunea, care este frumoasa, dar se afla in stare de deteriorare.
Despre prezenta literaturii romane in spatiul public, ministrul Varujan Vosgonian a spus ca „sint mode care trec, dar literatura o sa ramana intotdeauna legata de sufletul romanesc”. „Chiar daca nu se mai citeste poezie sint versuri care au ramas in limba in sintagme”, a spus, pentru NewsIn, Vosganian.
Prima Societate a Scriitorilor Romani s-a ivit ca proiect in 1908 si a fost pusa in functiune de o adunare generala de 47 de scriitori la 2 septembrie 1909. Comitetul de conducere al noii societati i-a avut ca presedinte pe Mihail Sadoveanu si ca vicepresedinte pe Dimitrie Anghel. In 1911, noul presedinte, Emil Garleanu a obtinut recunoasterea S.S.R. ca „Persoana morala”. A urmat la conducere criticul Mihail Dragomirescu. In timpul primului razboi mondial S.S.R. a functionat in refugiu la Iasi. In perioada 1926-1932, Societatea Scriitorilor Romani a fost condusa de Liviu Rebreanu ales timp de sapte ani consecutiv. A fost in opinia istoricilor literari cea mai fasta perioada a S.S.R.
Dupa 1944 asupra S.S.R. s-au exercitat presiuni politice din partea noii puteri si au avut loc epurari. Conferinta de fuziune intre S.S.R. si Societatea Autorilor Dramatici din martie 1949 marcheaza infiintarea Uniunii Scriitorilor. In perioada 1949-1989, U.S.R. a functionat ca „organizatie obseteasca si profesionala de creatie” fiind din punct de vedere legal subordonata statului si finantata de stat. Dupa 1989, U.S.R. a devenit o asociatie de creatori, non-guvernamentala, non-profit si apolitica, intretinindu-se prin autofinantare.
Intre 1962 si 1967. U.S.R. a avut si un presedinte de onoare ales in persoana lui Tudor Arghezi, iar in 1972 pe Victor Eftimiu. In 1990, dupa revolutie, conducerea U.S.R a demisionat. A fost ales presedinte Mircea Dinescu, iar ca presedinte de onoare Stefan Augustin Doinas. Intre 1996 si 200,0 U.S.R. l-a avut ca presedinte pe Laurentiu Ulici, iar intre 2000 si 2005 pe Eugen Uricaru. La Conferinta Nationala din iunie 2005 a fost ales ca presedinte Nicolae Manolescu pentru un mandat de patru ani.
In prezent U.S.R. cuprinde 2400 de membri care activeaza in cele 12 filiale regionale organizate in Romania si in filiala Chisinau. In cadrul filialei Bucuresti, cunoscuta sub numele de Asociatia Scriitorilor Bucuresti, infiintata in martie 1972 si care are 1200 de membri, functioneaza sase sectii, dupa genurile literare – proza, poezie, dramaturgie, critica, traduceri si literatura pentru copii.