Itinerama – Țara Făgărașului la București aduce în perioada 28 octombrie – 15 noiembrie 2020 evenimentul Povestiri din Țara Făgărașului, un proiect foto-video semnat de Adriana Lucaciu care își propune să deschidă curiozitatea publicului bucureștean pentru ținutul istoric din Transilvania, aflat la nici patru ore distanță de capitală.
Povestiri din Țara Făgărașului se concentrează pe valorificarea potențialului istoric, gastronomic și artistic al regiunii. Imaginile surprinse de Adriana Lucaciu spun trei povestiri distincte care se combină pentru a crea profilul unic al acestei zone: despre partizanii anticomuniști, despre natura și gastronomiei din Țara Făgărașului, precum și despre meșteșugul pictatului de icoane pe sticlă.
Evenimentul va avea două lansări distincte. Miercuri, 28 octombrie, ora 19:00, va avea loc online, pe pagina de facebook.com/itinerama, vernisajul expoziției de fotografie Povestiri din Țara Făgărașului. Expoziția va fi disponibilă în format digital, în galeria de pe site-ul Itinerama.
Luni, 2 noiembrie, vor fi lansate pe site-ul Itinerama cele trei documentare și poveștile care le însoțesc dedicate partizanilor, naturii și gastronomiei și meșteșugului iconarilor pe sticlă.
Cu ajutorul unor personalități locale, Adriana Lucaciu reușește să aducă în atenția publicului trei povestiri reprezentative pentru ceea ce înseamnă Țara Făgărașului. Fiecare dintre cele trei fațete ale proiectului este abordat de un specialist din zonă atât din perspectivă istorică, cât mai ales dintr-o perspectivă profund personală.
- PARTIZANII cu Ioana Haşu-Georgiev
Grupul Carpatin Făgărășan este una din grupările înarmate care au luptat în Munții Carpați împotriva regimului comunist din România. Din acest grup a făcut parte și Gheorghe Haşu, bunicul cercetătoarei Ioana Haşu-Georgiev. În familia Hașu nu au existat discuții despre membrul mișcării de rezistență. Nimeni nu îi pomenea numele, nu se discuta despre el nici de ziua lui de naştere sau despre data morţii sale. Era un subiect dureros, devenit tabu în timp. Gheorghe Haşu parcă nu existase. Ioana Haşu-Georgiev a aflat absolut întâmplător cine a fost bunicul ei. După cercetări amănunțite, ea spune acum povestea partizanilor din Munții Făgărașului care au organizat unul dintre cele mai longevive grupuri anticomuniste.
- NATURA ÎN FARFURIE cu Daniela Elena Graură
În Evul Mediu târziu, prin căsătorie, Anna Bornemisza – o principesă maghiară – devine stăpână peste Transilvania și primește ca dar de nuntă Cetatea Făgăraş. Pasionată de gastronomie, începe în 1680 lucrul la o carte de bucate, manuscrisul fiind redactat pe parcursul a opt luni, terminat la Iernut. Prin rețetele sale, Bornemisza reușește să creeze imaginea bucătării făgărășene din Evul Mediu. Decenii mai târziu, tradițiile culinare notate de principesă se pierd în negura timpului.
De câțiva ani, Daniela Elena Graură – maestru culinar în gastronomie locală – bate în lung și în lat tărâmurile ascunse ale Țării Făgărașului în căutarea de ingrediente ascunse pe colinele deluroase, în pădurile dese și apele repezi ale acestei regiuni istorice. Le inventariază, se gândește la care ar fi rostul fiecăruia într-un fel de mâncare, face experimente culinare în bucătăria sa din Făgăraș și reușește într-un final să găsească preparatul ideal pentru fiecare ingredient în parte. În clipul Natura în farfurie o veți însoți pe Daniela într-o expediție inedită în căutarea scoicilor din apele dulci făgărășene sau prin păduri la vânătoare de gălbiori și hribi. Și asta nu este tot. Dar vă lăsăm să descoperiți noua gastronomie din Țara Făgărașului.
- ICONARII cu Daniela Ciocănaru și Elena Băjenaru
Meșteșugul picturii pe sticlă din Țara Făgărașului a apărut în secolul al XIX-lea și s-a afirmat prin arta unor zugravi-țărani ce au creat icoane în care indicațiile iconografiei bizantine (trăsăturile, vârsta, vestimentația personajelor) s-au împletit cu elemente etnografice, de folclor sau luate din realitatea făgărășeană. Ioan Pop (1794?–1870) este primul iconar făgărășean cunoscut cu numele, care, prin întreaga sa creație, a influențat hotărâtor această artă în Țara Făgărașului și este considerat cel mai valoros pictor de icoane pe sticlă din Transilvania. Însă mulți dintre iconari au rămas necunoscuți.
Astăzi, profesoara Daniela Ciocănaru încearcă să reînvie meșteșugul popular prin organizarea unor grupe de mici iconari în multe sate din Țara Făgărașului, dar concentrându-și eforturile în Șinca Nouă (la 36km de Făgăraș), unde s-a mutat în urmă cu câțiva ani. Elena Băjenaru, directoarea Muzeului Țării Făgărașului „Valer Literat“, vă poartă, pe scurt, prin istoria acestui meșteșug dispărut, dar care reprezintă o parte a identității Țării Făgărașului.
Galerie foto
