Premiul de Debut la sectiunea PROZA i-a revenit lui ANDREI POGORILOWSKI, autorul romanului Cartuse.
Premiul consta in publicarea manuscrisului si lansarea volumului la Targul de carte Bookfest, care va avea loc intre 30 mai si 3 iunie 2012.
Andrei Pogorilowski s-a nascut pe 26 februarie 1968, la Bucuresti. A scris patru carti de teorie a timpului muzical si a publicat doua: Energii ale timpului muzical(1994) si The music of the Temporalists (2011). A publicat de-a lungul timpului cateva zeci de articole despre muzica in Adevarul literar si artistic, Litere, Arte & Idei, Dilema, Idei in dialog etc.
Cartuse este un roman savuros care penduleaza cu dexteritate si umor dintr-un secol intr-altul. Eroul central, Vlad Hartopanu, fiul unui fost comisar sovietic, copilareste spectaculos in epoca ceausismului tarziu si se maturizeaza in contemporaneitatea postdecembrista. Protagonist inhibat al unor aventuri erotice aparent hazlii, devine un soi de picaro pe dos, intr-o comedie amara care nu este decat inceputul unui lung sir de aventuri. O carte irezistibila – desucheata cu gratie, carnavalesca, scrisa cu o imaginatie lexicala debordanta si cu o voluptate a detaliilor picante – care te cucereste de la prima pana la ultima pagina.
„Tuturor acelora care se vor intreba, pe buna dreptate, unde a stat ascuns pana acum autorul acestei novele (sau telenovele literare, cum prefera el s-o numeasca) si cum se face ca poseda un aplomb si o tehnica pentru care scriitori consacrati ar ucide fara sa stea pe ganduri, le raspund mandru, in cunostinta de cauza: Andrei a stat mai mult pe-acasa, aici, in Bucuresti si, intocmai ca Vlad, personajul romanului, a citit biblioteci intregi de carti de-a valma, a studiat muzica, a exersat la pian si a experimentat in bucatarie. Proza rezultata din cumulul acestor activitati (adaugati la lista vizionarea unei cantitati covarsitoare de cartoons si Looney Tunes) este inventiva ca o inventiune, formalizata ca forma de sonata si satioasa ca o tocanita holistica, redusa la foc mic, in ceaun, peste noapte. Personajele ei sunt proteice, tribulatiile lor sunt prozaice, justitia care le pecetluieste soarta este poetica, iar raportul dintre ele si autor seamana cu cel dintre Mario Vargas si Pedro Camacho, daca acesta din urma ar fi semnat Matusa Julia… si primul ar fi fost un genial autor de soap-uri radiofonice.” (Razvan Radulescu)