Romanul Spre văi de jad și sălbăție (Polirom, 2016) de Veronica D. Niculescu a apărut zilele acestea în Serbia, la editura Partizanska Knjiga, în traducerea lui Đura Miočinović.
„Romanul Veronicăi D. Niculescu este o carte nespus de frumoasă despre bucuriile și tristețile omenești. O carte importantă pentru a înțelege care este literatura română de azi, dar înainte de toate, ce este literatura în general, adică ce ar trebui să fie.“ (Srđan Srdić, coperta 4 a ediției sârbe)
Veronica D. Niculescu a participat la Festivalul de proză scurtă Kikinda Short în 2011, aceea fiind prima ei prezență în spațiul literar sârbesc. A fost cel de-al doilea autor român invitat la festival, după Radu Pavel Gheo. Peste un an, a beneficiat și de o rezidență de creație în Serbia, în cadrul unui program susținut de Ministerul Culturii din Serbia și Biblioteca „Vuk Karadžić“, Kragujevac.
Spre văi de jad și sălbăție a primit Premiul „Cartea anului“ acordat de USR Sibiu și a avut nominalizări la Premiul Național pentru Proză al „Ziarului de Iași“ și la Premiul „Cea mai îndrăgită carte a anului – alegerea liceenilor“ la FILIT.
Un roman despre plecări, pierderi și gol, scris cu tandrețe și presărat cu surprize. O carte cu o structură circulară, închizând înăuntru un basm într-o mie de versuri.
Departe de orașul natal, de familie și de cel pe care încă îl iubește, Miranda Dortloft scrie un basm în rime. Proza densă care înconjoară această joacă imaginară, cocon al îndoielilor și mărturisirilor, dezvăluie viața reală a Mirandei: din anii copilăriei petrecuți în comunism, într-o familie mixtă, unde rege este contrastul, trecând prin povestea de dragoste, până în prezentul pustiit și zdruncinat de depresie.
Primul roman al Veronicăi D. Niculescu își poartă cititorul printr-un labirint al oglinzilor deformante în care rătăcesc mână în mână o realitate și o poveste, o prințesă și o femeie a zilelor noastre.
Veronica d. Niculescu (n. 1968, România), scriitoare și traducătoare. A publicat volumele de proză scurtă Adeb (2004, Premiul pentru Debut, USR Sibiu), Orchestra portocalie (2008) și Roșu, roșu, catifea (2012, Premiul revistei „Tiuk!“ pentru proză scurtă „ScurTiuk“; nominalizări la Premiile Radio România Cultural și la Premiul Național pentru Proză al „Ziarului de Iași“); cărțile-pereche Simfonia animalieră (2014, Premiul „Cercul Literar de la Sibiu“ al USR Sibiu; nominalizare la Premiul Național pentru Proză al „Ziarului de Iași“) și Hibernalia (2016); romanele Spre văi de jad și sălbăție (Polirom, 2016, Premiul „Cartea anului“ acordat de USR Sibiu; nominalizări la Premiul Național pentru Proză al „Ziarului de Iași“ și la Premiul „Cea mai îndrăgită carte a anului – alegerea liceenilor“ la FILIT), O vară cu Isidor (Polirom, 2017), Iarna lui Isidor (Polirom, 2020), Luchian. Ochii, sufletul, mâna (Polirom, 2020), Toți copiii librăresei (Polirom, 2020).
A scris în colaborare cu poetul Emil Brumaru Basmul Prințesei Repede-Repede (Polirom, 2009) și Cad castane din castani (Polirom, 2014, nominalizare la Premiile „Observator cultural“).
A câștigat Concursul de scenarii HBO, la TIFF 2010, cu scenariul de scurtmetraj Curierul, bazat pe o povestire din volumul de debut.
A tradus patruzeci de volume semnate de Vladimir Nabokov, Samuel Beckett, Lewis Carroll, Don DeLillo, Siri Hustvedt, Lydia Davis și alții. Premiul „Antoaneta Ralian“ pentru Traducere la Târgul de carte Gaudeamus 2016. Premiul pentru Traducere la Gala Premiilor „Observator cultural“ 2017.