In 2000, la Magdeburg, in Germania, s-a desfasurat al XVIII-lea Congres al Uniunii Internationale a Marionetistilor, unde s-a nascut ideea unei zile a teatrelor de papusi si animatie. In 2002, la Atlanta, in SUA, s-a ales data de 21 martie ca Zi Mondiala a Teatrului de Papusi.

 

La Teatrul Maghiar „Csiky Gergely” Timisoara, Ziua Mondiala a Teatrului de Papusi se sarbatoreste trei zile, ca in povesti. Spectacole pline de farmec, aventuri palpitante, personaje nastrusnice le dau intilnire copiilor, de doua ori pe zi, dupa urmatorul program:

 

− marti, 19 martie 2013, de la ora 10.00 si de la ora 13.00, Zián&Kopik, un spectacol de Palocsay Kisó Kata, povestea a doi spiridusi care ocrotesc natura. Kopik si Zián sint neintrecuti in sortarea deseurilor din metal, plastic sau hirtie. Adevarati profesionisti, isi fac treaba veseli si in mod responsabil, gasind intotdeauna timp sa se minuneze de lumea inconjuratoare. Pofta lor de joaca si de experiment este nemarginita. Motto-ul lor: „Gunoi si vrajitorie: Zián si Kopik – numai bine!” Limbajul lor de spiridusi e limpede pentru toata lumea. Nu au secrete, in afara de…

 

− miercuri, 20 martie 2013, de la ora 09.30 si de la 11.30, Vagabondo, spectacol regizat de cuplul Peter Pashov si Zheni Pashova (Bulgaria). Povestirea lui Karel ?apek – extrem de actuala in zilele noastre – urmareste destinul unui tinar pe care tatal sau, un tilhar de temut, il creste de mic intr-o manastire. Copilul sensibil, cu educatie aleasa, ii promite tatalui, aflat pe patul de moarte, ca va duce mai departe traditia familiei si va deveni tilhar. Alegerea se dovedeste grea pentru Vagabondo, eroul cel naiv. In loc sa devina jefuitor, el va fi cel jefuit, chiar de mai multe ori. Dar ce inseamna oare sa fii tilhar in viata de zi cu zi? Papusile, actorii si spectatorii cauta impreuna raspunsul la aceasta intrebare.

 

− Joi, 21 martie 2013, de la ora 09.00 si de la 11.00, spectacolul Ionica Mazarica, in regia lui Csató Kata (Budapesta), pe un text de Markó Róbert. Povestea respecta tiparul basmelor cu „fetele de imparat rapite”, pe care un erou inzestrat cu puteri supranaturale le salveaza, biruind balaurii. Ea poate fi comparata mai ales cu povestirile romanesti si rusesti, dar este prezenta si in antologii tiganesti. Pentru acest spectacol, a fost folosita varianta lui Kriza János, Baiatul ce vede vise (povesti secuiesti), precum si varianta publicata in volumul Regele cui, povesti tiganesti, de Sáfár Sándor–Jékely Zoltán.

 

Toate spectacolele se traduc simultan in limba romana.