Scrisa intr-un stil narativ care surprinde atat amploarea, cat si numeroase detalii privind desfasurarea imensului cataclism istoric care a fost Revolutia Rusa, istoria lui Orlando Figes este unul dintre cele mai importante studii contemporane asupra Rusiei inceputului de secol XX. 

 

Decupajul cronologic ales de autor este relevant: incepand cu anii 1880, corespunzatori abandonarii de catre regimul tarist a tentativelor de reforma si revenirii in forta, odata cu Alexandru al III-lea, a unei politici autocrate, si pana la moartea lui Lenin, in 1924. Cautand sa reinvie o realitate complexa, Figes urmareste istoriile individuale a numeroase personaje din diverse categorii sociale – de la scriitorul Maxim Gorki, a carui corespondenta ii dezvaluie incredibila luciditate, trecand prin frumoasa figura a taranului reformator Serghei Semionov, pana la personaje ambivalente cum ar fi Dmitri Oskin, un simplu soldat pe care razboiul civil il va transforma intr-un comisar bolsevic nemilos. 

 

Inca de la primele ore, Revolutia Rusa a fost o jacquerie de o violenta incredibila, pe care bolsevicii au reusit sa o exploateze. Lenin, caruia Figes ii schiteaza un portret fascinant, a inteles avantajul pe care il putea obtine. Violenta – si slabiciunea adversarilor – le-a deschis calea bolsevicilor, apoi Terorii Rosii si consolidarii sistemului partidului-stat politienesc, birocratic, corupt si ineficient care avea sa dureze pana la sfarsitul anilor 1980.

 

Istoricul Orlando Figes despre Revolutia Rusa, aici.

 

„De la Doctor Jivago, este cea mai emotionanta descriere a Revolutiei Ruse.“ („Independent“)

 

„Tragedia unui popor va ajuta mai mult decat orice alta carte la intelegerea Revolutiei Ruse.“ („London Review of Books“)

 

„Tragedia revolutionara a poporului rus a constat mai curand in mostenirea lasata de propria inapoiere culturala decat in influenta malefica a unor bolsevici «venetici». Oamenii nu au fost victimele revolutiei, ci protagonisti in tragedia ei. Se poate usor crede ca dupa saptezeci de ani de opresiune comunista poporul si-a castigat dreptul de a se considera victima. Dar perspectivele Rusiei ca natiune democratica depind in mare masura de capacitatea rusilor de a privi in fata istoria lor recenta; iar aceasta trebuie sa atraga dupa sine recunoasterea faptului ca, indiferent cat de oprimati au fost oamenii de sistemul sovietic, el s-a dezvoltat pe pamant rusesc. Slabiciunea culturii democratice rusesti a fost aceea care a permis bolsevismului sa prinda radacini. Aceasta a fost mostenirea istoriei Rusiei, a secolelor de iobagie si de conducere autocratica, care i-au tinut pe oamenii de rand pasivi si lipsiti de putere. Fara indoiala, a fost tragedia unor oameni, dar a fost o tragedie care s-a infaptuit cu ajutorul lor. Poporul rus a fost prins in capcana tiraniei propriei lui istorii.“ (Orlando Figes)

 

Orlando Figes este profesor de istorie la Colegiul Birkbeck, Universitatea din Londra. Este autorul a numeroase carti despre istoria Rusiei, cum ar fi: Natasha’s Dance: A Cultural History of Russia (2002), The Whisperers: Private Life in Stalin’s Russia (2008), Crimea: The Last Crusade (2010) si Just Send Me Word: A True Story of Love and Survival in the Gulag (2012).