Urnele celor doi jurnalisti si scriitori au fost intimpinate de Regimentul 30 garda Mihai Viteazul cu onoruri militare. Din delegatia de primire au facut parte presedintele Institutului Cultural Roman Horia Roman Patapievici, presedintele Uniunii Scriitorilor Nicolae Manolescu si consilierii prezidentiali Catalin Avramescu si Bogdan Cazaban.
Momentul comemorativ are loc la Ateneul Roman, unde urnele funerare au fost depuse in jurul orei 13.00, urmind ca, dupa ora 16.00, sa fie aduse, potrivit dorintei testamentare, la Casa Lovinescu. La Ateneu, alaturi de scriitori, cititori si fosti ascultatori ai celor doi, au venit sa depuna un ultim omagiu presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu.
The Times despre Monica Lovinescu
Publicatia britanica se opreste asupra situatiei disidentilor anti-comunisti in Franta, unde simpatiile fata de comunism erau destul de greu de zdruncinat si, uneori, chiar imposibil. Ca jurnalist si critic literar ce supravietuia doar prin cuvintul scris, Monica Lovinescu nu a putut anticipa climatul cu care s-au confruntat romanii in exil in Franta de dupa razboi. In memoriile sale, Lovinescu a scris: „Intelectualii francezi nu numai ca au devenit de stinga, dar erau deja „sovietizati” mintal. Orice incercare de a le deschide ochii acestor intelectuali pentru a-i face mai receptivi fata de angajamentul colegilor lor din Europa de Est a fost catalogat drept «fascism» imediat ce acestia s-au declarat anti-comunisti”.
Astfel de diferente au fost o sursa de conflict pentru inimile si mintile francezilor, chiar si dupa evenimentele din Ungaria, in 1956, Cehoslovacia, in 1968, si de la Gdansk, in 1981. Chiar si dupa caderea zidului Berlinului, in 1989, exilatii est-europeni au fost in continuare catalogati drept „anti-comunisti viscerali”, o acuzatie prin care se intentiona reducerea lor la tacere prin izolare.
Lovinescu nu s-a dat batuta, spune The Times. A devenit traducator liber profesionist, publicind in tara sa adoptiva multe romane romanesti. Lovinescu a mai fost si un agent literar neoficial pentru prietenul ei, Eugen Ionesco si a ramas devodata cercului de romani exilati, care includea pe Mircea Eliade si Emil Cioran, insa a decis sa se dedice mai mult radioului si jurnalismului. A lucrat pentru Radiodifuziunea Franceza si Radio Europa Libera.
Vocea ei a devenit sinonima cu libertatea pentru cei carora le lipseau puncte de vedere alternative, prin seriile „Teze si antiteze” si „Cultura romana actuala”. Acesta este unul dintre motivele pentru care a fost batuta crunt la ordinele autoritatilor comuniste de la Bucuresti si, ca un act de razbunare, mama sa batrina a fost trimisa in inchisoare, unde a si murit, mai scrie The Times.
Potrivit generalului Ion Pacepa, sef adjunct al Serviciului de Informatii Externe, Ceausescu a dat instructiuni ca „Monica Lovinescu sa fie redusa la tacere, dar nu ucisa”, pentru a se evita eventuale anchete jenante pe care le-ar fi putut efectua francezii sau americanii. „Vreau sa devina un cadavru viu”, ar fi spus Ceausescu. Lovinescu i-a supravietuit lui Ceausescu, executat in 1989, si zece ani mai tirziu, a primit, in semn de recunoastere a contributiei sale la viata culturala si politica romana, Ordinul Steaua Romaniei, scrie The Times in editia de azi.
.