Daca se indoieste cineva de efectele ucigatoare ale gazelor de esapament, am putea incerca oricand un mic experiment – imaginar, doar imaginar. Plasati, sa zicem, intr-o incapere inchisa cinci fumatori care sa aprinda tigara de la tigara (desi in realitate nu se intampla chiar asa) si lasati-i acolo vreo doua ore. Chiar daca nu va fi o experienta placuta, banuiesc ca vor supravietui. Si alaturi de ei ar supravietui si un nefumator, ba chiar si un caine, desi un om mai sensibil ar putea sa aiba o criza de astm, greturi, accese de voma sau alte simptome de dezechilibru fiziologic.
Plasati dupa aceea – doar imaginar, repet – aceiasi oameni intr-o incapere inchisa in care sa fie pompate gazele de esapament emise de un motor de masina, fie el si de un vehicul asa-numit „hibrid“. Nu-i nevoie de prea multa imaginatie ca sa va dati seama ca oamenii aia risca sa moara asfixiati de gazele emise de arderea benzinei sau motorinei: monoxid de carbon, oxizi de azot, benzen, toluen.
Adevarul e ca, daca vorbim de efectul ucigator al gazelor de ardere, masinile sunt cu mult inaintea fumatului, concurand serios chiar si cu industria grea – de fapt, colaborand cu ea, dar asta e alta poveste. Gazele poluante emise de masini sunt una dintre principalele surse de poluare a planetei. Conform studiilor general acceptate, contribuie semnificativ la schimbarile climatice din ultimele decenii si la distrugerea stratului de ozon. Si totusi pe strazile planetei masinile circula fara restrictii, iar in marile orase ele produc nori de toxine care ne patrund in organism zi de zi. Nici daca toti locuitorii unui oras ar fuma unul langa altul, nu ar putea ridica norii de smog pe care ii degaja masinile in miscare permanenta de pe sosele. Pe langa asta, masinile provoaca multe alte daune traiului in comunitate. Orasele mari ale Romaniei, de exemplu, sunt supraaglomerate de automobile ce blocheaza sosele, trotuare si scuaruri, nimicesc spatii verzi prin extinderea parcarilor si polueaza nu numai chimic, ci si sonor. Numarul deceselor provocate de accidente rutiere e si el destul de mare pentru a fi luat in calcul.
Exista studii care estimeaza numarul mortilor premature provocate de gazele toxice emise de automobile la cifre de ordinul sutelor de mii. Alte studii asociaza emisiile de gaze de esapament cu cresterea cazurilor de cancer pulmonar, astm, leucemie – in special in randul copiilor –, a deceselor din cauza atacurilor de cord si cerebrale etc. Deocamdata, solutia general acceptata este crearea unor masini mai putin poluante sau, cum a dovedit-o recent afacerea Volkswagen, care sa para mai putin poluante. Dar asta e doar o solutie paliativa: majoritatea autovehiculelor hibride folosesc in continuare si combustibil fosil. Emit, e drept, mai putine noxe, dar tot afecteaza mediul. Vehiculul hibrid e, pastrand proportiile si comparatia propusa la inceput, ca tigarile light. Si promovarea lui ca solutie ecologica e tot o forma de fariseism.
Singura solutie eficienta ar fi reducerea autovehiculelor la strictul necesar, adica la transportul de marfa, transportul in comun etc., cu restrictionarea – pana la interdictia totala – a masinilor personale. Numai ca asa ceva ar fi imposibil, pentru ca si cetatenii, si guvernele, si companiile producatoare de automobile isi doresc ca oamenii sa cumpere cat mai multe masini, fiindca de vanzarea de masini depind foarte tare marile economii ale lumii. Grija asta trece cu mult inaintea interesului pentru sanatatea individului, a societatii sau a planetei. De aceea demonizarea fumatului mi se pare o perdea de fum, ce ascunde prioritatile autentice. Fiindca mai mult de-atat se pare ca nu putem face.