In Bulgaria, Sexagenara si tinarul a aparut deja la Paradox Publishing Group, in traducerea Vaninei Bojicova si a beneficiat de sprijinul programului pentru traduceri in strainatate al Institutului Cultural Roman. Cartea se afla in curs de aparitie in Franta, la Editura Atelier de l’Agneaux si in Slovenia, la Editura Beletrina din Ljubljana.
Despre traduceri
O sa va intrebati ce inseamna pentru un poet roman publicat deja cu doua carti in Germania, care au fost salutate cu mare entuziasm in paginile revistelor literare germane, austriece si elvetiene, aparitia lui, de data aceasta, cu un nou roman in Bulgaria. Este vorba despre «Sexagenara si tinarul», «bestsellerul anului 2000» (cum l-a numit criticul Alex Stefanescu). Nu fac nici o deosebire daca imi apare o carte la New York sau la Sofia. Principalul e sa apartina lumii – pentru ca sint oameni peste tot si daca ei se emotioneaza, recunoscindu-se in cuvintele mele, eu sint rasplatita in egala masura. De altfel, Sexagenara mea o sa apara in primavara anului viitor in Slovenia si Franta…e semn ca are inca picioare bune.
Nora Iuga
Anul trecut, la celebra editura germana Klett-Cotta a aparut o antologie selectiva din toate volumele de poezie ale Norei Iuga. Tot in 2007, Norei Iuga i-a fost inminat Premiul Friedrich-Gundolf de catre Deutsche Akademie fur Sprache und Dichtung, o recompensa care se acorda tuturor celor care contribuie la raspindirea culturii germane in lume. Distinctia i-a fost oferita scriitoarei intr-un cadru festiv, la Castelul Worlitz, iar laudatio i-a fost rostit de Ernest Wichner, directorul prestigioasei Literaturhauses Berlin.
Despre scris
Nora Iuga marturiseste: „Eu nu fac parte din categoria scriitorilor care spun ca scriu numai pentru ei. E o fatarnicie in chestia asta. Eu, in momentul cind scriu, chiar ma gindesc la cel care ma citeste. Si, cind imi formulez o propozitiune, chiar imi zic: «Dar oare asta iar placea?»”.
O biografie spectaculoasa
Nora Iuga (Eleonora Almosnino) s-a nascut la Bucuresti pe 4 ianuarie 1931.
A urmat cursurile Ursulinenkloster – Institutul Catolic de Maici din Sibiu, unde a ramas timp de trei ani.
„La 13 ani, sigur ca-ti poti imagina orice. Din cauza asta, da, poate a fost usor traumatizant. Insa maicutele nu erau foarte austere, nu ne faceau o educatie spartana. Erau mult mai ingaduitoare, mai democrate, mai generoase. In liceele romanesti era o strictete mult mai mare decit la Institutul Catolic.”
Licentiata a Facultatii de Filologie, specializarea Germanistica, Universitatea din Bucuresti (1953). I-a avut ca profesori pe Tudor Vianu si George Calinescu.
„Amindoi erau extraordinar de interesanti si ne-au dat poate la fel de mult fiecare in felul lui. Intre ei doi erau niste diferente mari. Vianu era marele pedagog, intr-un fel de scoala germana, extraordinar de riguros, de precis. Cursurile sale nu erau atragatoare, nu aveau verva, dar erau extraordinar de bine fundamentate. Dupa Vianu se putea invata teribil. Dupa nebunul de Calinescu… Calinescu era un spectacol permanent. Acolo primeai totul pe cale emotionala, nimic pe cale rationala. Era in stare sa treaca de la Goethe la Leopardi. Si sa ne duca prin fel de fel de curente literare de care n-auzise nimeni. Daca voiam sa ne notam ceva, era nenorocire!”
Profesoara de limba germana intre 1954 si 1955. Lucreaza ca bibliograf la Biblioteca Centrala de stat, in perioada 1955-1969. Din 1969 pina in 1977, redactor la Editura Enciclopedica. Intre 1977 si 1986, publica in revista „Volk und Kultur”.
Cistiga trei premii ale Uniunii Scriitorilor: in 1981, pentru volumul de versuri „Opinii despre durere”, in 1994, pentru romanul „Sapunul lui Leopold Bloom”, si in 1998, pentru traducerea romanului „Die Blechtrommel” / „Toba de tinichea”, de Gunter Grass.
Din 1971 este membra a Uniunii Scriitorilor si membra PEN-Club. Din anul 2000 detine functii de conducere in Uniunea Scriitorilor: secretara a Sectiei de Poezie (initiatoarea Cenaclului Uniunii Scriitorilor „Gellu Naum”) 1999-2002, membra in Consiliul de conducere a Uniunii Scriitorilor 2002, membra in Biroul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, 2002. A tradus din E.T.A. Hoffmann, August Strindberg, Knut Hamsun, Friedrich Nietzsche, Franz Kafka, Ernst Junger, Gunter Grass, Elfriede Jelinek, Oskar Pastior, Herta Muller, Aglaja Veteranyi, Ernest Wichner.
Volume de poezie:
- Vina nu e a mea (1968),
- Captivitatea cercului (1970),
- Scrisori neexpediate (1978),
- Opinii despre durere (1980 – volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor),
- Inima ca un pumn de boxeur (1982; 2000, editie definitiva),
- Piata cerului (1986),
- Cintece (1989),
- Dactilografa de noapte (1996),
- Spitalul manechinelor (1998),
- Capricii periculoase (1998),
- Autobuzul cu cocosati (2001).
Volume de proza:
- Sapunul lui Leopold Bloom (1993),
- Sexagenara si tinarul (2000; 2004, Polirom – roman distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor),
- Fasanenstrase 23 – O vara la Berlin (2001),
- Lebada cu doua intrari (2004),
- Fetita cu o mie de riduri (roman-poem, 2005 – volum distins cu premiul revistei Cuvintul).
La Editura Polirom au aparut romanele Sexagenara si tinarul (colectia Fiction Ltd., 2004) si Sapunul lui Leopold Bloom (Fiction Ltd., 2007). La Editura Cartea Romaneasca i-a aparut volumul Fetita cu o mie de riduri, 2005.