Acum 16 ani, durata medie a unei melodii de top era de patru minute și zece secunde. Astăzi a scăzut la trei minute și jumătate. Site-urile online de muzică determină scurtarea și mai drastică, împingând melodiile sub limita de trei minute.
În filmul Bohemian Rhapsody, există o scenă în care formația Queen se întâlnește cu cei de la casa de discuri, pentru a decide pe ce melodie să își concentreze promovarea. Artiștii doreau să fie chiar Bohemian Rhapsody. Casa de discuri se opune: „Nici un post de radio nu va difuza o melodie de 6 minute“. A insistat, în schimb, pe o melodie care se încadra între trei și patru minute, așa cum se obișnuia.
Multă vreme, lucrurile nu s-au schimbat de atunci, din anul 1975. Melodiile de la radio au parcă toate aceeași lungime, între trei și patru minute. Tradiția este mai veche, de pe vremea când melodiile de la radio aveau fiecare propriul disc de vinil, pe care încăpeau trei-patru minute de muzică. Posturile de radio le difuzau de pe discuri, iar oamenii puteau cumpăra melodia individuală ca „single“ – un concept care mai există și astăzi, dar nu sub aceeași formă fizică.
În ultimii ani, cântecele au devenit din ce în ce mai scurte. De exemplu, melodiile care au sub două minute jumătate reprezentau în 2015 doar 1% din hituri. În 2018, procentul era de 6%. Și nu este vorba doar de melodiile hit sau cele scoase în față. Cântecele obișnuite de pe albumele noi au o lungime din ce în ce mai redusă. În contrapondere, numărul de compoziții de pe albume a devenit mult mai mare. Unii artiști, precum Drake, Lana Del Rey sau Migos, au lansat albume mai lungi de o oră, cu peste 20 de melodii, pe care revista „Rolling Stones“ le-a numit „mega-albume”. Durata medie a albumelor din top cinci a crescut cu 10 minute în ultimii cinci ani.
Vinovată de data asta nu este tehnologia, ci mai degrabă economia. Dacă înainte artiștii câștigau bani din vânzarea de albume, acum cea mai mare parte a banilor vin de la platforme online de muzică precum Spotify sau YouTube. De fiecare dată când ascultăm o melodie online, artistul primește bani. Dacă în 2013 aceste plăți reprezentau aproximativ o cincime din veniturile lor, în 2018 acestea au reprezentat trei sferturi din totalul veniturilor. Iar următorul aspect este important: o melodie de două minute și jumătate este plătită la fel ca o melodie de cinci minute. Atunci când utilizatorilor le place un cântec anume și au doar cinci minute la dispoziție, îl vor asculta de două ori pe cel scurt, dar o singură dată pe cel lung.
Schimbarea este cu atât mai accentuată, cu cât artiștii din top au posibilitatea să impună o anumită tendință. 99% din melodiile ascultate pe Spotify, de exemplu, provin de la cei mai ascultați 10% din artiști. Pentru restul de 90% dintre artiști, soluția câștigătoare este un volum cât mai mare de muzică și piese scurte.
Spotify a împlinit, în 2018, zece ani de existență. Datorită lui și altor platforme de muzică online, muzica trăiește într-o epocă democrată, în care fiecare melodie ne cere să o votăm cu urechea. La fel ca și democrația, este cea mai bună soluție posibilă. Dar știm cu toții că nu este perfectă.