Continuarea romanului Povestea servitoarei, după 35 de ani, a creat senzație într-o epocă în care volumul scriitoarei canadiene a fost confiscat de mișcările feministe, într-un climat marcat de mișcarea #MeToo.
The Testaments, noul roman al lui Margaret Atwood, este un eveniment mondial ce a depășit hotarele lumii literare. Un interviu în direct cu autoarea realizat pe 10 septembrie de către BBC a fost retransmis în 1.000 de săli de cinema din întreaga lume cu ocazia lansării noii cărți.
The Testaments este continuarea mult și îndelung așteptată a romanului The Handmaid’s Tale/ Povestea servitoarei, apărut în 1985. Un roman apreciat și de succes ce a fost și subiectul unei adaptări cinematografice în 1990 realizată de Volker Schlöndorff, cu Natasha Richardson, Faye Dunaway și Robert Duvall în rolurile principale. La vremea respectivă, filmul a fost ignorat. Astăzi, serialul bazat pe cartea lui Atwood și produs de platforma Hulu, a devenit un fenomen mondial, „erijat în veritabil manifest feminist în era #MeToo“, după cum scrie revista „Le Point“.
Această continuare este deja un bestseller. În Statele Unite a fost tipărită într-un prim tiraj uriaș, de 500.000 de exemplare, iar în Anglia a fost deja selecționată pentru Booker Prize 2019, cea mai prestigioasă recompensă literară britanică. Este, în opinia celor de la „Washington Post“, „una dintre continuările cele mai așteptate din era modernă“, comparabilă cu fenomenul Harry Potter de acum câțiva ani sau continuarea romanului Să ucizi o pasăre cântătoare a lui Harper Lee.
„Dacă acest succes ar fi dat peste mine când aveam 35 de ani, ar fi fost un dezastru. Dar, la vârsta mea…“, glumește Margaret Atwood care, la 79 de ani, scrie „Le Monde“, se bucură de un statut comparabil cu „cel al unui rockstar“. O celebritate care se datorează faptului că, grație unui serial lansat la un moment potrivit, Povestea servitoarei a trecut din tabăra literaturii și a televiziunii în cea a revendicărilor social-politice. Din 2017 încoace, la multe manifestații, și-au făcut apariția grupuri de militante feministe îmbrăcate în „uniformele“ sclavelor din serial/ roman.
Atwood recunoaște că The Testaments i-a fost sugerat de întrebările venite de-a lungul anilor de la cititori. A fost, în egală măsură, inspirată de evenimentele din lumea reală. „Ziua de 11 septembrie 2001 a schimbat societatea“, spune autoarea. „Poate că nu vă mai amintiți, dar a existat cândva o lume în care nu exista atâta securitate în aeroporturi… Am devenit mult mai temători.“ Criza financiară din 2008 și, evident, victoria lui Donald Trump au fost alte surse de inspirație pentru Atwood.
Într-un interviu pentru CBS, Atwood spunea că a scris romanul Povestea servitoarei ca un avertisment, fiindcă „niciodată n-am crezut că un altfel de scenariu n-ar fi posibil aici, la noi. Tot mai mulți oameni sunt de aceeași părere“. De aceea, ea a ținut ca orice atrocitate prezentată în carte să se fi petrecut deja în realitate. „Nu eu am inventat așa ceva, rasa umană a inventat-o, din păcate“, subliniază scriitoarea care enumeră și România ceaușistă printre sursele ei de inspirație.
Vorbind despre geneza Poveștii servitoarei, autoarea canadiană spune că a început să scrie cartea la Berlin, în 1984, „un an simbolic din cauza lui Orwell. A fost cumva penibil să încep să scriu această carte chiar în acel an, dar n-am putut să mă abțin“.