Auzim tot mai des cum potențiali angajatori se plâng că cererea de forță de muncă nu își găsește corespondent în ofertă, de parcă unii ar cere mere și ceilalți ar vrea să dea pere. Păi nu mai bine mergem pe prune?
Sectorul construcțiilor este mereu înfloritor. Când nu se clădește un bloc, se demolează un căsoi vechi, deci roata roabei se învârte perpetuu. Problema este în găsirea palmelor care împing roaba. Ce anume cerem de la omul de care sunt ele atașate. Există oare unele norme de conduită pe care le impunem în mod eronat și care fac aproape imposibilă întâlnirea fericită dintre cerere și ofertă? Eu zic că da.
Articolul de azi se vrea a fi un îndrumar pentru angajatorii din construcții cititori de reviste culturale. Primul aspect greșit abordat este consumul de alcool. Zero alcool în timpul programului, condiție sine-qua-non la angajare. Cu alte cuvinte, noi nu vrem să avem angajați, vrem doar să le arătăm ce compartiment de resurse umane bine organizat deținem. Păi de ce, ca să-i tremure omului mâinile, să greșească drișcuiala sau să fie morocănos toată ziua?
Dimpotrivă, eu propun testarea rezistenței la alcool. Interviul de angajare să implice și consumul unui litru de țuică, urmat de proba practică. Dacă omul își face treaba, zidul iese drept și rampa care se opune roabei poate fi înfrântă, de ce să nu îl angajezi? A, dacă intervievatul cade sub masă după o dublă de trăscău, atunci da, ai motiv de respingere. Sau de trimis individul la perfecționare, cu repetarea probei practice după un anumit timp. Recomand ca această categorie de muncitori să se ocupe cu zonele de parter. Sau etajul întâi, dacă suprafața pe care se poate cădea este moale.
Limbajul folosit în timpul serviciului trebuie să fie unul colegial și politicos. Asta cere fișa postului. Într-adevăr, este urât momentul în care o domnișoară care trece pe lângă schelă este primită cu fluierături și propuneri mârlănești. Dar dacă un asemenea guraliv gletuiește de două ori mai repede și mai bine decât restul echipei? Ăsta este motivul pentru care, în timpul probei practice, persoana care conduce interviul trebuie să-și pună o perucă blondă și să se fâțâie pe lângă muncitor, iar el să îi spună porcării pe un ton răstit. Calculăm apoi distanța de siguranță, prin îndepărtarea pseudodomnișoarei până în punctul în care nu mai aude muncitorul. Statistic, această distanță s-a stabilit a fi pe la nivelul etajelor nouă și zece.
Pentru etajele intermediare încă nu am soluția de resursă umană, dar promit să v-o comunic de îndată ce o identific.