Săptămâna aceasta, platforma de streaming Netflix a luat prin surprindere lumea anunțând că va realiza o versiune de „Reality TV“, a jocului ficțional care face subiectul popularului serial distopic Squid Game.
Netflix a dat deja undă verde realizării acestei competiții bazate pe drama survival sud-coreeană. La fel ca în serial, Squid Game va recruta 456 de jucători din întreaga lume (înscrierile sunt deja deschise pe SquidGameCasting.
com) care vor concura pentru un premiu uriaș, de 4,56 milioane de dolari. Evident, eliminarea participanților din jocul real nu va fi la fel de brutală ca cea din corespondentul lui ficțional, unde concurenții sunt omorâți. „Miza este mare, dar cel mai rău lucru care se poate întâmpla este să te întorci acasă cu mâinile goale“, arată comunicatul oficial Netflix.
Ideea poveștii din Squid Game i-a luat creatorului ei, Hwang Dong-Hyuk, peste un deceniu de muncă până când a văzut-o concretizată sub forma unui serial. Efortul a meritat, atât pentru creatorul sud-coreean, cât și, mai ales, pentru Netflix – Squid Game s-a dovedit a fi cea mai vizionată serie a platformei, cu peste 1,6 miliarde de spectatori în numai o lună (care au adus miliarde de dolari companiei în valoare bursieră), devenind en passant un fenomen mondial.
Prin urmare, era de așteptat ca Squid Game, franciza, să fie folosită, cât se poate, pentru orice profit posibil pe care îl poate genera, iar Netflix nu s-a sfiit să facă asta, așteptând un viitor sezon 2.
Din acest punct de vedere, Squid Game jocul real era „inevitabil“, după cum s-au grăbit să sublinieze multe publicații, printre care și „Vice“. Fiindcă, spune această publicație, „în ciuda faptului că serialul avea un apăsat mesaj anticapitalist, el a fost produs într-o lume capitalistă“ și mulți, printre care chiar Netflix, au fost cei care s-au grăbit să profite financiar de pe urma popularității lui. Din acest punct de vedere, cei de la Netflix au fost chiar întrecuți, fiindcă un anume Mr. Beast a creat pe YouTube o copie a jocului, care a avut destul succes. În plus, Netflix are acum un motiv foarte real și foarte presant să creeze jocul: devastatoarele pierderi financiare pe care platforma le-a suferit în ultimele luni. Prin urmare, a profita de un uriaș succes precum Squid Game era cu adevărat „inevitabil“.
Deși va fi doar un joc televizat, nu puțini au fost cei care au criticat Netflix pentru decizie, blamând „cinismul“ acestei hotărâri sau deplângând faptul că, tot mai mult, mesajul politic al multor opere este sacrificat pe altarul profiturilor.
Hwang Dong-Hyuk și-a imaginat Squid Game ca o alegorie a capitalismului și a unei societăți tot mai dominate de competiție. „La finalul serialului, spectatorii află că jocurile nu înseamnă numai o șansă pentru concurenții care supraviețuiesc de a câștiga niște bani, ci că ele reprezintă o sursă de divertisment pentru un grup din care fac parte cei mai bogați și mai ticăloși oameni din lume“, scrie „INews“. „Mascați, pentru a-și ascunde identitatea, ei pun pariuri pe câștigători. Este un comentariu despre falia tot mai mare dintre săraci și cei din clasele avute, care consideră că viețile concurenților sunt dispensabile. (…) Creând o competiție reală bazată pe Squid Game și ignorând deliberat mesajul serialului, Netflix pe pune pe noi toți, potențialii spectatori, în rolul negativ. Anonimi în fața televizoarelor, suntem spectatorii mascați distrându-ne la spectacolul unor oameni care, disperați să ducă acasă niște bani, se înscriu într-un concurs bazat pe un serial în care concurenți ca ei sunt măcelăriți. Este un scenariu distopic la puterea a doua“.
Jocurile reality TV au apărut, în forme timide, odată cu televiziunea. Dar, în timp, scenariile distopice pe acest subiect, imaginate de scriitori SF în anii ’50 (cum ar fi Robert Sheckley, de exemplu), au devenit în ultimele decenii tot mai mult reale. Hwang Dong-hyuk, creatorul seriei Squid Game, declara într-un interviu că, în cei peste 10 ani cât a lucrat la scenariu, lumea s-a schimbat. „La început, mulți spuneau că scenariul meu este ridicol. Dar, pe măsură ce calitatea vieții a scăzut și odată cu pandemia, inegalitatea financiară și o tot mai mare înclinare spre speculații îi fac pe oameni tot mai disponibili să participe în concursuri mortale, dar lucrative“.
Asta înseamnă, printre altele, așa cum subliniază unii comentatori, că, pe măsură ce mulți se obișnuiesc cu unele idei cândva șocante, iar competiția financiară este tot mai acerbă și cinică, însăși esența ficțiunilor-avertisment se diluează, iar acestea devin ficțiuni-divertisment, împingând tot mai departe frontiera a ceea ce este acceptabil.