Nu mai stiu, dar mi-am adus aminte de el pentru ca o prietena mi-a spus ieri ca si-a dus fetita sa-l vada la Cityplex, in Bucuresti, si ca, desi pe afis scria clar 3D, proiectia n-a fost cu ochelari aferenti pentru ca, i s-a explicat de catre o angajata a mall-ului, „noi nu avem posibilitatea sa facem proiectii in 3D, il dam asa“. Jeffrey Katzenberg, patronul Dreamworks, spunea despre tehnologia 3D, am citit azi-dimineata, ca este a treia revolutie a cinematografului dupa aparitia sonorului in anii ’20 si a colorului in anii ’30. Coraline in 2D e ca si cum te-ai fi uitat, acum 70 de ani, nu stiu, la Pe aripile vintului in alb-negru, si culorile rochiilor lui Scarlett O’Hara, care sint un statement in sine, ti-ar fi parut gri inchis, cenusiu, aproape negru. Nu intimplator, un film in 3D, Up, a deschis in acest an Cannes-ul, pentru ca cel mai mare festival de film, chiar de e traditionalist in ce priveste Competitia Oficiala si isi invita abonatii, vrea sa arate ca tine si pasul cu noul.
Deci chiar daca v-am mai povestit aici de Coraline, o sa mai spun numai ca este foarte agreabil si ca iti da senzatia pe care copiii o au, dar maturii n-o mai prea pastreaza, ca si tu, spectatorul, faci parte din film si ca filmul este la fel de real ca fotoliul de la mall, deodorizantul de la toaleta si galetusa de popcorn. Totusi, la proiectii tot comentariile copiilor din sala fac toti banii si, desi nu-mi vine acum nici una in minte, in afara de atotputernicele „De ce?“-uri (si pentru ca e vorba de plecari…), voi cita o fetita care spunea acum citiva ani in trenul Comana-Bucuresti: „A plecat acasa, casa mea“.
Star Trek: Un nou inceput
Am mai vazut recent un film dragut, Star Trek: Un nou inceput, un prequel al seriei care a adus pe ecran personajele celebrului serial TV. Filmul cu care J.J. Abrams vrea acum sa revigoreze seria e, intr-adevar, proaspat si binevenit. Are in distributie niste actori cu figuri noi, simpatice, are personaje convingatoare pentru componenta lor umana care ni le apropie si are capacitatea de a omagia si recupera in acelasi timp o serie si un serial care nu mai supravietuiau in aerul zilei decit cu naftalina. J.J. Abrams, creatorul serialelor Lost si Alias, a crescut cu Razboiul stelelor, lucru care se vede din starea de buna dispozitie care guverneaza chiar si momentele de actiune, din flirturile care infloresc in umbra pregatirilor pentru misiune si chiar si din modul fatis prin care citeaza din seria lui George Lucas. Nu mai am virsta la care am facut pasiunea pentru Razboiul stelelor, dar daca Star Trek va continua tot asa, voi deveni si fan Star Trek.
Nu mai am timp, trebuie sa va las aici. Cind veti citi acest text, adica peste doua-trei saptamini, si cind o sa-l citesc poate si eu – ha, ma distreaza –, o sa fie ca o intilnire a noastra, cei de acum, cu noi, cei din viitor, ca in Star Trek. Cine stie ce chestii importante o sa aflam? Cu bine!