Situl arheologic mai scoate la lumina alta imagine suprarealista – niste felinare ingropate in pamint pina la briu, ca niste flori de care ai grija sa nu cada si pe care le viri si mai mult decit trebuie.
Amintiri din Epoca de Aur te trimite cu gindul la un glob de sticla in care ninge si de sus in jos, dar si de jos in sus, peste un peisaj semi-idilic, modelat din memorie. Dintre toate cele sase filme care compun acest film-omnibus, sau, ma rog, cele patru care alcatuiesc Tovarasi, frumoasa e viata! (filmul intra in doua transe pentru ca ar fi fost prea lung), Legenda activistului in inspectie seamana cel mai mult cu un glob de zapada. Nostalgice sint toate filmuletele, dar nu in sensul regretului. Cristian Mungiu, motorul proiectului – e scenaristul, producatorul si coregizorul (regizind alaturi de Ioana Uricaru, Hanno Hofer, Razvan Marculescu si Constantin Popescu), a intentionat sa faca un film de public. Dupa 4 luni, 3 saptamini si 2 zile probabil ca simtea si nevoia unui catharsis vesel si poate ca dorea ca prin aceste tragi-, dar mai mult comice legende urbane sa incheie conturile cu comunismul. Sa-l dezgroape din pamintul care l-a acoperit, pentru a-si lua definitiv adio de la el.
Mai legat de comunism decit 432
Amintiri din Epoca de Aur mi se pare mai legat de comunism decit era 432, care se referea la o problema morala ce nu avea neaparat de-a face cu un regim politic. (Am facut o pauza de la scris si am citit o stire despre o studenta din China care se marita contra cost ca sa plateasca operatia ce ar salva-o pe prietena ei!)
Amintiri din Epoca de Aur (cel mai mult imi place Legenda fotografului oficial) seamana, in schimb, cu recapitularea pe care o fac cei aflati in evolutie personala si care trebuie sa rezolve ce a ramas nerezolvat in trecut. Si atunci il rememoreaza, il retraiesc in minte, sufera din nou, se enerveaza etc., dupa care arunca totul la spate. Diferenta nr. 1 e ca retrairea trecutului e in proiectul lui Mungiu mai mult o inventariere de amanunte care alcatuiesc un intreg decit urmarirea unui fir epic. Eu asa vad lucrurile. Probabil ca un strain e mai atent la poveste. Pe mine m-au furat amanuntele. Diferenta nr. 2 e ca rememorarea se face in cheie comica, cu un miez dur la fiecare legenda in parte. La partea cu risul e si testul. Te rizi (sic)? Da, inseamna ca te-ai detasat de comunism. Nu? Inseamna ca probabil nu l-ai eliminat inca.