— Marcel e la baie. Sa-l asteptam.
— Aaa, mai bine nu. E ok asa. Marcel nu stie sa aprecieze o idee buna. E incompetent din nastere. Bun! Dragi colegi, probabil va intrebati de ce v-am adunat pe toti in sala de conferinta la prima ora a diminetii, in loc sa stam toti la birourile noastre si sa muncim pentru marea multinationala care ne este mama, soacra si fiica...
— Sincer, nu ne mai mira nimic. Intotdeauna faci asa. Probabil e inca una din ideile tale de afaceri.
— Da, nu… Da, nu fac asa intotdeauna. Nu. Esti stereotipist, Rares de la imprimanta.
— Se cheama Printing Department.
— E un nume timpit. Da? Ar trebui sa se cheme Standing Degeaba Department. Ai prejudicii legate de marile idei de afaceri. Probabil din cauza incompetentei de a produce….
— Prejudecati, nu prejudicii.
— …una. Esti… Ok. Sa trecem peste vibratiile negative din aceasta incapere. Gusfraba, gusfraba… Haammmm. Asa. Sinteti gata? Aseara am avut un vis!
— Martin Luther King!
— Nu! Nu ma mai intrerupe, te rog!
— A. Scuze. Credeam ca jucam Recunoasteti personalitatea.
— Nu jucam nimic. Si oricum n-ai fi in stare sa recunosti nimic, pentru ca esti incompetent…
— E mai bine sau mai rau decit stereotipist?
— …stii cum se spune, it takes one to know one…
— Se mai spune si it takes two to tango.
— …nu poti recunoaste ceea ce nu esti, da? Trebuie sa fii o personalitate ca sa recunosti o alta personalitate. La fel ca la homosexuali.
— A. Am inteles. Deci daca eu ti-as arata acum o poza cu un bou, ai fi sau nu in stare sa recunosti animalul din fotografie?
— Da, pentru ca mi-ai spus tu ca-i bou inainte sa-mi arati poza. Ha!
— Dar daca ti-as arata o poza cu un bou si ti-as spune ca e o broasca, ai fi sau nu in stare sa recunosti animalul din fotografie?
— A… Ce intrebare timpita… Care-i scopul la toata treaba asta?
— Dar care-i scopul vietii? Te-ai gindit vreodata?
— Esti…
— Vrei sa vorbim despre asta? Faceti-i loc pe canapea, va rog…
— Nu… aa… Am… Gata, toata lumea inapoi la lucru. Ok. Ai cistigat, Rares! E bine asa?
— Hmm. Nu neaparat… Important e sa participi. Stii, placerea jocului…
— Voiam sa va propun o idee de afacere la care puteam contribui toti, sa… investim… ar fi fost o… era…
— Nu, dar nu-i nici o graba. Ne propui data viitoare. Las-o sa dospeasca, sa creasca! Sa ia aripi! Stii ce zic? Ideile geniale asa fac. Pina atunci, se poate dezvolta de la stadiul de idee la cel de afacere superprofitabila si cind ne intilnim din nou ne imparti deja banii cuveniti din profit. Ce zici? Ce ziceti, am dreptate?… Deci asa ramine, da? Data viitoare, George are sa ne dea la toti bani de pe urma superafacerii pe care tocmai ne-a prezentat-o astazi. Bravo toata lumea! A fost o sedinta reusita! Dati-i niste apa.