In aceasta perioada, au disparut 21% dintre mamifere, 13% specii de pasari, 15% specii de reptile si 30% specii de amfibii, dar, in acelasi timp, 400 de limbi au incetat sa mai fie vorbite.
Cercetatorii au observat o corelatie intre declinul limbilor si al biodiversitatii. Exemplele vin din Noua Guinee, a doua cea mai mare insula din lume, care este nu numai un loc cu o fauna abundenta, ci si teritoriul cel mai divers din punct de vedere lingvistic. Aici se vorbesc in jur de 1.000 de limbi, dar politicile se schimba si, pe masura ce deforestarea este accelerata, barierele naturale care au permis dezvoltarea atator limbi in trecut dispar si ele.
In Noua Guinee, atat fauna, cat si limbile sunt amenintate cu disparitia: limba Bo este vorbita doar de 85 de oameni, Ak de 74, karawa de 63, si tot asa, spune autorul si lingvistul Asya Pereltsvaig.
„Exista paralele extraordinare intre diversitatea lingvistica si biodiversitate“, afirma Jonathan Loh. „Ambele sunt produsul evolutiei si au evoluat in moduri remarcabil de similare si, acum, amandoua sunt amenintate cu disparitia.“
De ce exista o asemenea corelatie nu este foarte clar, dar fenomenul a fost remarcat si de Charles Darwin. „Locurile diverse biologic, mai ales zonele tropicale, sunt caracterizate si de o diversitate lingvistica sporita spre deosebire de zonele de tundra si desert“, explica Jonathan Loh. „Este posibil ca biodiversitatea sa sustina o mai mare diversitate culturala. Explicatia pare a fi ca atat diversitatea biologica, cat si cea culturala depind in egala masura de factorii de mediu.“