Pe 9 octombrie, „USA Today“, ziarul cel mai citit din America, a avut cam aceeasi idee, dar ridicata la un grad mai inalt. In dreptul unui titlu despre injunghierea unui soldat recent decorat pentru acte de curaj a adaugat si urmatorul simbol: . „Ca si cum nu am sti ca trebuie sa fim tristi“, au venit imediat replicile indignate. Faptul ca ziarul a considerat ca propriii cititori nu vor sti cum sa interpreteze stirea fara ajutorul unei fete galbene plangacioase a starnit valuri de discutii si dezaprobari.
A fost o decizie editoriala, a contracarat redactorul-sef al „USA Today“. „Social media si simbolurile sale devin forma dominanta de comunicare in lumea noastra. Am vrut sa aratam ce ar insemna sa fie transferate pe tipar“, a adaugat acesta.
Emoji-urile, cum sunt cunoscute in lumea social media, sunt folosite pe internet in mod frecvent de aproape 20 de ani. Povestea lor incepe cu o companie de pagere din Japonia, dar pentru publicul romanesc au devenit familiare datorita lui Yahoo Messenger, sub denumirea de „emoticoane“.
Aproape orice replica pe chat era insotita: de un wink , de un zambet
sau de o limba scoasa copilareste
.
Chiar si astazi, in conversatiile cu prietenii, cunoscutii sau mai putin cunoscutii, ma trezesc scriind :D, uitand ca simbolul nu se mai transforma automat, ca pe Yahoo Messenger, intr-un emoticon cu zambetul larg: .
Folosirea lui mi-a intrat automat in miscarea degetelor, asa cum stiu sa apas automat pe punct si virgula, pe semnul exclamarii sau pe @.
Simpaticele fete erau un inlocuitor destul de bun, dar de multe ori inselator, a interactiunii directe. In comunicarea fata-in-fata, doar 10% este transmis prin cuvinte, restul tinand de intonatie, gesturi, mimica. Problema este ca traim intr-o lume in care adolescentii prefera acest tip de comunicare (SMS-uri, mesagerie instanta etc.) si mai putin discutiile fata in fata. Cele 26 de litere ale alfabetului nu mai puteau compensa partea emotiva a comunicarii: pentru a transmite restul de 90% din mesaj, au aparut emoji-urile.
Chiar daca sunt folosite pe scara larga in interactiunile online, introducerea emoji-urilor intr-un ziar, in special unul atat de cunoscut, ar fi o cu totul noua etapa in evolutia comunicarii scrise.
Acea editie a ziarului continea, de fapt, o veste importanta tocmai din domeniul fetelor zambitoare: Facebook a decis ca, pe langa butonul de Like, utilizatorii sa poata folosi si emoji-uri. Asta inseamna ca in curand vom putea vedea ceea ce scriu prietenii pe Facebook si cu familiarul smiley, cu o fata incruntata sau alte patru emotii semnalizate prin emoji-uri.
Create doar dupa ce s-au consultat echipe intregi de sociologi si s-au realizat cercetari vaste despre emotiile exprimate in general pe Facebook, emoji-urile transmit doar: dragoste, amuzament, bucurie, mirare, tristete si furie/revolta. Chiar daca seamana cu cele sase emotii de baza ale psihicului uman, acestea difera prin ceva fundamental: emotiile negative sunt aproape absente. Dezgustul si frica nu pot fi exprimate, si chiar pana si fetisoara incruntata si rosie nu poate fi luata in serios ca fiind un semn al violentei.
Absenta simbolurilor care transmit emotii negative spune, de fapt, ceva foarte important despre felul in care ne reprezentam online: in tara internetului, oamenii sunt mai veseli, mai fericiti, mai incantati de viata lor.
*Foto: traducerea titlului in emoji