Curentul expresionist abstract in arta a aparut in New York, imediat dupa sfarsitul celui de al Doilea Razboi Mondial. „Unul dintre cele mai remarcabile lucruri in ceea ce priveste acest curent, scrie BBC, este viteza cu care a devenit o senzatie mondiala“. Castigand notorietate si, ulterior, respect in lume, expresionistul abstract a transformat in vedete artisti precum Willem de Kooning, Mark Rothko sau Jackson Pollock.
Succesul acestui curent a fost datorat si implicarii institutiilor de cultura americana. In 1957, la doar un an de la moartea lui Pollock intr-un accident de masina, Metropolitan Museum achizitiona tabloul acestuia, Autumn Rhythm, pentru suma de 30.000 de dolari, o suma uriasa in epoca pentru un artist contemporan.
La inceputul anilor ’60 insa, in vreme ce expresionismul abstract se retragea in fata nou-aparutului pop-art, au inceput sa se auda voci care sustineau ca succesul acestui curent nu a fost tocmai lucru curat.
In 1973, in „Artforum Magazine“, criticul de arta Max Kozloff scria ca expresionismul abstract a fost „o forma benevolenta de propaganda“, in acord cu ideologia postbelica a guvernului american, sugerand implicarea politicului si a serviciilor secrete in succesul acestui curent.
O idee bizara, aproape de necrezut, dar care a prins, mai ales ca in 1967 „New York Times“ descoperise ca revista liberala anticomunista „Encounter“ primea fonduri de la CIA.
Pe urma, tot mai multi au fost cei care au sustinut ca CIA a promovat din umbra expresionismul abstract pe post de munitie propagandistica, iar reprezentantii sai, pictori considerati in general anarhisti, au fost transformati in propagandisti fara voie.
„Expresionismul abstract a fost folosit de CIA pe post de arma in Razboiul Rece“, afirma jurnalistul si istoricul britanic Frances Stonor Saunders, intr-o carte publicata in 1989.
Ideea era, pare-se, de a opune un curent artistic „realismului sovietic“ oficial al URSS si de a transmite imaginea totalei libertati (din punct de vedere artistic si cultural, in cazul de fata) care domnea in Statele Unite si in lumea libera.
O implicare a serviciilor secrete in succesul expresionismului abstract nu este nici azi dovedita si ramane greu de probat. Cu toate acestea, sunt cunoscute legaturile mai mult sau mai putin directe dintre CIA si multe insitutii importante de cultura americane, precum Museum of Modern Art (MoMA) din New York, sau initiative culturale realizate cu sprijinul financiar al agentiei – precum sponsorizarea participarii Orchestrei Simfonice din Boston la un festival de muzica moderna la Paris, in 1953.
Oricare ar fi adevarul, crede David Anfam, cocurator al expozitiei de la Royal Academy, daca CIA s-a implicat in asa ceva, „atunci sunt banii cel mai bine investiti de agentie. Mai bine sa plateasca pentru expresionismul abstract decat sa sustina financiar diversi dictatori de extrema dreapta“.