Cu diferenta ca nu se mai comenteaza declaratiile republicanului si ancheta FBI pe urmele democratei, ci se construiesc scenarii. Numarul analistilor care prevestesc Al Treilea Razboi Mondial a crescut simtitor si nici macar nu e ceva de gluma aici. De fapt, nimic nu mai este de gluma la capatul unei saptamani si jumatate in care lumea a incercat sa se obisnuiasca doar cu ideea ca, dupa 21 ianuarie, Donald Trump chiar va fi „conducatorul Lumii Libere“.
Nigel Farage in delir, Marine Le Pen in delir, Bulgaria are presedinte ales iubitor de Moscova, iar Dodon este noul presedinte al Republicii Moldova in urma unui al II-lea tur cu scantei, in care a infruntat-o pe proeuropeana (nu neaparat prounionista) Maia Sandu. Vestile proaste nu se mai opresc, iar mult-prizatul comedian John Oliver de la HBO a decretat deja 2016 cel mai „f****d up“ an din viata sa. ~ntr-adevar, vestile proaste par sa nu se mai opreasca, iar populismul este noua realitate. Oxford Dictionaries a ales cuvantul anului: „post-truth“. Adjectiv, o „referire la sau in circumstante in care faptele obiective conteaza mai putin in formarea opiniei publice decat emotia si convingerile personale“. „Foreign Affairs“, care si-a tiparit ultimul numar pe 2016 inainte de a secunoaste deznodamantul alegerilor americane, isi dedica dosarul „Puterii populismului“ si il deschide cu un interviu pe atat de socant pe cat mai poate fi unul cu liderul Frontului National din Franta, Marine Le Pen, creditata de sondajele de opinie cu prima sansa in prezidentialele de anul viitor.
De dincoace si dincolo de Atlantic, se face apel la a-i da o sansa lui Trump de a ne arata ca este bland si bun si ca presedinte nu va mai scrie la trei dimineata tweeturi jignitoare, dar si la a inceta cu frica de rusi, mai precis de Putin. Vorba liderului Frontului National: „o lume cu Trump, Le Pen si Putin la conducere va fi una mai buna!“. Evident, toata lumea s-a linistit, argumentele sunt imbatabile, numai elitele care au pierdut legatura cu clasa muncitoare sunt de vina pentru toate. Si bancherii de pe Wall Street, si Hollywoodul, si Ciolos care nu mareste salariile si pensiile, ca tot e la moda subiectul.
Lumea mai buna ni se intinde la picioare. Vom avea un presedinte la Casa Alba care se infurie la orice articol nefavorabil aparut in „The New York Times“ si ameninta jurnalistii ca vor pierde procese pe banda rulanta si le va lua banii. Familia sa ii va conduce atat afacerile, cat si treburile publice. Un mic aspect de tabloid: principala grija a doamnei Ivanka Trump in primul interviu acordat de taticul sau televiziunii americane (in care a aparut cu tot familionul) a fost aceea de a-si promova o bratara de aur care se vinde pe site-ul sau de bijuterii cu modica suma de 11.000 de dolari. Un presedinte la Casa Alba care-si ia drept sfauitor principal patronul unui site care promoveaza ura rasiala si care nu-si lasa fetele decat la scoli in care nu invata evrei. {i care il invita pe premierul Marii Britanii intr-o vizita de stat prin formula „daca ai treaba prin America, sa ma anunti!“.
Toate intamplate doar in ultimele zile, de cand i-am „sters cu buretele“ orice pacat mai vechi domnului „president elect“.
E posibil sa avem un presedinte la Élysée care sustine ca, desi poporul sau nu se pricepe la afaceri (cum s-or fi simtit marile businessuri franceze sa auda asa ceva din gura unui candidat important la functia suprema in stat), trebuie asistat in mod direct economic prin ruperea Frantei de Uniunea Europeana si „neutralitate“ fata de Statele Unite ale Americii si Rusia. Care dispretuieste profund modelele britanic si american de societate si crede ca Juncker si cu Merkel conspira la raul popoarelor si ca actiunile acestora vor duce Europa la razboi. Care sustine, din perspectiva unui fost imperiu colonial, ca unica sansa la prosperitate a Frantei este sa se baricadeze bine, sa rupa aliantele traditionale. Nu a zis nimic inca de construirea unui zid la granita cu Germania, pe care sa-l plateasca Merkel.
Cat despre tarul de la Moscova, de la care Romania a cumparat in 2016 de sapte ori mai multe gaze decat in anul precedent pentru ca Romgazul a decis ca-i mai OK asa decat sa muncim noi sa le extragem pe ale noastre, ce ar mai fi de zis? Dincolo de sanctiunile economice aplicate de UE si SUA, sofisticatele metode de propaganda ale Rusiei sunt foarte greu de combatut cu adevarul, fie el si istoric.
La noi? Poporul vrea mariri de salarii de salarii si pensii, parlamentarii le voteaza in Parlament pentru voturi la urne. Conteaza de unde se vor da, de unde se vor plati? Populismul nu se bazeaza pe cifre, ci pe sentimente.