Nu cred insa ca PSD a abandonat lupta pentru a-si salva coruptii. A pierdut o batalie, dar razboiul e lung. Se va merge probabil pe schimbarea tacticii. Habar n-am ce se pune la cale, dar pesedistii sunt experti in camuflaj. Se vor folosi de orice pentru a-si duce proiectul la capat. Iar acest proiect este salvarea de puscarie. Prin orice mijloace, chiar daca vor plati politic pentru asta.
PSD e in chingi. Pe Dragnea si pe ceilalti lideri ai partidului nu-i mai intereseaza acum imaginea. Nici macar daca vor cadea in sondaje. Au timp sa-si refaca zestrea, controleaza 60 la suta din administratia locala, au guvern, au Parlament si mai ales au suficiente parghii la indemana. Calculul lor e simplu: pot pierde si 10-15 puncte anul asta, nu mai conteaza, alegerile au trecut. Sacii sunt in caruta lor si e plin atelajul. Nici un parlamentar nu va parasi barca PSD, chiar daca partidul scade la 20 sau 25 la suta. Dar se tem teribil de tare de strada, asta e nelinistea cea mare. Nu pot controla valul, nu pot estima pana unde vor duce manifestatiile de strada. Daca ordonantele ar trece, nu-i vad bine pe social-democrati. Ar impinge lucrurile intr-o zona periculoasa. Oricum PSD are deja o problema, fiind o premiera ca la doar doua saptamani de la instalarea guvernului sa ai puhoi de lume nemultumita. O scanteie ar mai trebui acum ca lucrurile s-o ia razna.
Pe cei din PSD i-a mai pus pe ganduri ceva: reactia ferma a presedintelui. Iesirea din barlog a sefului statului, dupa ce a fost catalogat mai bine de un an drept Mutalaul natiunii, i-a luat prin surprindere. N-au anticipat ca Iohannis se va duce peste guvern in Palatul Victoria pentru a opri ordonantele. Cum n-au anticipat nici faptul ca Iohannis va merge la protestul din Piata Universitatii. Au fost doua semnale puternice ca presedintele nu va ceda, ci dimpotriva, ca iese la lupta.
Pe de alta parte, PSD a reusit sa faca doua lucruri:
1. Sa demonstreze ca toti cei care aveau temeri ca PSD nu s-a schimbat au avut dreptate. PSD s-a comportat ireprosabil pe tot parcursul anului 2016, dar mai ales in campanie. Si-a facut treaba ca la carte. A tocat marunt guvernul Ciolos, iar prestatia neasteptat de buna a lui Dragnea din toamna trecuta i-a cucerit pana si pe unii simpatizanti ai dreptei. PSD a vorbit despre problemele tarii, despre economie, despre salarii, pensii si despre ceea ce vrea sa faca din 2017 incolo, dupa castigarea puterii. A dat impresia unui partid responsabil, care stie ce vrea si care e pregatit sa guverneze. Cei care cunosteau vechiul PSD se temeau ca bunastarea promisa e o fumigena si ca in spate e un alt plan. Dar teoria drobului de sare n-a functionat, in conditiile in care PSD venea din opozitie si parea credibil in ceea ce spune. Acum vedem de fapt care au fost adevaratele intentii. Insa incercarea de a adormi vigilenta n-a mers.
2. Dragnea, Grindeanu si ceilalti au reusit totodata sa reuneasca frontul anti-PSD. Dupa multa vreme, n-am mai auzit dispute in zona dreptei. E adevarat ca Basescu a incercat sa bage batul prin gard, prin jocul sau dublu, dar la mitingurile din ultimele zile au participat si destui oameni din PMP. Oamenii s-au dezmeticit, inclusiv cei care nu s-au dus la vot regreta acum pasivitatea din 11 decembrie. Frontul anti-PSD, chiar daca se va retrage din strada, ramane si se va manifesta probabil la viitoarele alegeri prezidentiale.
Dincolo de bataliile politice care nu se vor termina prea repede, o intrebare e pe buzele multora: ce se va intampla cu economia? Vom mai putea avea crestere de peste cinci la suta in conditii de instabilitate? Ce rezultate poate sa mai aiba un guvern preocupat de cu totul alte lucruri? Incasarile la buget nu se fac din pix, iar din mai-iunie e posibil sa ne trezim cu mari surprize in zona veniturilor.
Daca PSD clacheaza in ceea ce priveste mersul economiei, atunci intreg castelul construit de social-democrati se va narui. Jumatatea a doua a anului ar putea fi momentul adevarului, pentru ca toti cei care acum se uita nedumeriti la ce se petrece vor deveni la randul lor nemultumiti, ingrosand corul protestatarilor.
Iar in popor e o vorba: Ai grija sa nu-ti pierzi prietenii, s-ar putea sa se transforme in cei mai aprigi dusmani.