Proasta inspiratie am avut. Omul nu iese des, am vrut sa vad cum gandeste in vremurile astea tulburi, dar de asta data discursul sau mi s-a parut inspaimantator. Un amestec de Nicolicea, Dragnea si Iordache.
„Intre hot si prost eu aleg prostul. Hotul mai lasa in urma lui ceva. De pe urma prostului nu mai ramane nimic“, considera Tiriac.
Halucinant discurs pentru un om care a trait in Vest, care cunoaste bine lumea si stie ce inseamna sa faci afaceri si intr-o tara asezata si intr-o tara macinata de coruptie. Posibil ca insusi Tiriac sa aiba schelete in dulap, de vreme ce gandeste asa. Sau poate ca ii pare rau dupa amicii sai de vanatoare, ajunsi unul dupa altul in inchisoare.
Pentru Tiriac, cei 500.000 de romani care au iesit in strada sunt niste anarhisti care nu inteleg rostul tarii. Chit ca intre anarhistii domnului Tiriac erau si multi oameni de afaceri. Se sperie investitorii, a tunat miliardarul, de parca strainii n-ar sti in ce mocirla ne tot invartim de 25 de ani incoace.
Sinceritatea lui Ion Tiriac, cu „prostii“ care lupta pentru adevar, arata de fapt un mod de gandire mult mai extins in societate decat am crede la prima vedere. Am vazut la toate tipurile de alegeri de pana acum cum oameni corupti, unii chiar condamnati sau cu grave probleme de comportament, sunt alesi fara retinere de alegatori. „Macar asta a mai facut ceva, chiar daca a furat, oricum toti sunt la fel si n-ai pe cine alege.“ Asta nu e o explicatie logica, ci o scuza pentru schizofrenia politica, care ne tot tine in loc de peste doua decenii.
Capitalismul de tip clientelar este inventia PSD, fiind imprumutat in diverse momente si de PNL sau de fostul PDL. Putini sunt oamenii de afaceri care au pornit in 1990 si care sa nu fi avut nevoie de propteaua partidului. De aici vin si increngaturile, fie ca vorbim de legaturile din Bucuresti, fie de cele din judete.
Nu conteaza ca n-am realizat nimic maret din 1989 incoace, ca n-avem autostrazi si cai ferate, important e sa nu ne desprindem de partid, ca altfel murim de foame.
Dupa manifestatiile recente care au scos in strada romanii din marile orase, am tot auzit oameni care par sa fi obosit de lupta pentru o tara normala, ca afara. Ba ca primarii nu pot lucra, ba ca functionarii sunt stresati, ba ca procurorii isi baga nasul prea tare. Tot ni se spune ca banii nu se invart, dar in realitate nimeni nu-i prost sa faca vreun proiect fara sa ia comisionul.
OK, sa zicem ca e asa, ca anti-coruptia franeaza dezvoltarea, dar ce realizari grozave s-au facut in tarisoara asta inainte ca DNA sa devina institutia care sperie atat de tare? S-a oprit constructia autostrazii Iasi-Targu Mures pentru ca a intrat DNA pe fir? Sau au intrat procurorii peste contractul de finantare a caii ferate de mare viteza dintre Iasi si Bucuresti? Nici vorba, iar cele doua proiecte sigur nu se vor realiza in urmatoarele doua-trei mandate.
PSD pare sa profite de naivitatea multora si sa apese pedala populismului in continuare. Tenacitatea si consecventa sunt doua dintre lucrurile care caracterizeaza acest partid. OUG 13 n-a fost decat un esec de etapa, dar tinta finala e neschimbata. Ca vor fi niste biete amendamente, ca va fi decapitata conducerea DNA, ca vor fi noi legi care le vor abroga pe cele vechi ramane de vazut, insa scopul PSD ramane acelasi. Guvernare fara o Justitie imblanzita n-are sens, asta e lozinca PSD. Cand nu mai ies cu declaratii Dragnea, Tariceanu, Serban Nicolae sau Nicolicea isi fac loc in prim-plan fie Ion Tiriac, fie celebrul Catalin Radulescu. Ultimul ar pune tunurile de apa pe demonstranti, ar iesi cu pusca in strada, gata sa apere democratia de tip PSD.
Scala de gandire e aceeasi, doar ca unii din partidul stat sunt mai asezati, iar altii spun franc ce gandesc. Amintiti-va ce zicea Ponta in campania electorala de anul trecut: „E bine ca a aparut PRU, pentru ca ei pot spune ce noi nu putem“.
Mai nou se vorbeste despre varianta suspendarii presedintelui Klaus Iohannis. Ipoteza a mai fost vehiculata, dar prinde iar contur, pentru ca ar fi metoda cea mai simpla pentru a schimba atat procurorul general, cat si seful DNA. Nici macar nu s-ar ajunge la referendumul de demitere, ci ar fi suficiente cele 30 de zile, perioada in care interimarul de la Cotroceni, adica Tariceanu, si-ar face treaba.
Se redeseneaza polii de putere in Romania, iar tabloul arata al naibii de prost. Sperante dinspre opozitie nu prea mai sunt, iar cei din strada mai au si de muncit pentru a indestula desaga unui stat transformat peste noapte in Mos Craciun. Lucrurile nu arata bine, pentru ca minciuna tine loc de adevar, iar cei corecti incep sa fie luati de fraieri.
Proasta inspiratie am avut. Omul nu iese des, am vrut sa vad cum gandeste in vremurile astea tulburi, dar de asta data discursul sau mi s-a parut inspaimantator. Un amestec de Nicolicea, Dragnea si Iordache.
„Intre hot si prost eu aleg prostul. Hotul mai lasa in urma lui ceva. De pe urma prostului nu mai ramane nimic“, considera Tiriac.
Halucinant discurs pentru un om care a trait in Vest, care cunoaste bine lumea si stie ce inseamna sa faci afaceri si intr-o tara asezata si intr-o tara macinata de coruptie. Posibil ca insusi Tiriac sa aiba schelete in dulap, de vreme ce gandeste asa. Sau poate ca ii pare rau dupa amicii sai de vanatoare, ajunsi unul dupa altul in inchisoare.
Pentru Tiriac, cei 500.000 de romani care au iesit in strada sunt niste anarhisti care nu inteleg rostul tarii. Chit ca intre anarhistii domnului Tiriac erau si multi oameni de afaceri. Se sperie investitorii, a tunat miliardarul, de parca strainii n-ar sti in ce mocirla ne tot invartim de 25 de ani incoace.
Sinceritatea lui Ion Tiriac, cu „prostii“ care lupta pentru adevar, arata de fapt un mod de gandire mult mai extins in societate decat am crede la prima vedere. Am vazut la toate tipurile de alegeri de pana acum cum oameni corupti, unii chiar condamnati sau cu grave probleme de comportament, sunt alesi fara retinere de alegatori. „Macar asta a mai facut ceva, chiar daca a furat, oricum toti sunt la fel si n-ai pe cine alege.“ Asta nu e o explicatie logica, ci o scuza pentru schizofrenia politica, care ne tot tine in loc de peste doua decenii.
Capitalismul de tip clientelar este inventia PSD, fiind imprumutat in diverse momente si de PNL sau de fostul PDL. Putini sunt oamenii de afaceri care au pornit in 1990 si care sa nu fi avut nevoie de propteaua partidului. De aici vin si increngaturile, fie ca vorbim de legaturile din Bucuresti, fie de cele din judete.
Nu conteaza ca n-am realizat nimic maret din 1989 incoace, ca n-avem autostrazi si cai ferate, important e sa nu ne desprindem de partid, ca altfel murim de foame.
Dupa manifestatiile recente care au scos in strada romanii din marile orase, am tot auzit oameni care par sa fi obosit de lupta pentru o tara normala, ca afara. Ba ca primarii nu pot lucra, ba ca functionarii sunt stresati, ba ca procurorii isi baga nasul prea tare. Tot ni se spune ca banii nu se invart, dar in realitate nimeni nu-i prost sa faca vreun proiect fara sa ia comisionul.
OK, sa zicem ca e asa, ca anti-coruptia franeaza dezvoltarea, dar ce realizari grozave s-au facut in tarisoara asta inainte ca DNA sa devina institutia care sperie atat de tare? S-a oprit constructia autostrazii Iasi-Targu Mures pentru ca a intrat DNA pe fir? Sau au intrat procurorii peste contractul de finantare a caii ferate de mare viteza dintre Iasi si Bucuresti? Nici vorba, iar cele doua proiecte sigur nu se vor realiza in urmatoarele doua-trei mandate.
PSD pare sa profite de naivitatea multora si sa apese pedala populismului in continuare. Tenacitatea si consecventa sunt doua dintre lucrurile care caracterizeaza acest partid. OUG 13 n-a fost decat un esec de etapa, dar tinta finala e neschimbata. Ca vor fi niste biete amendamente, ca va fi decapitata conducerea DNA, ca vor fi noi legi care le vor abroga pe cele vechi ramane de vazut, insa scopul PSD ramane acelasi. Guvernare fara o Justitie imblanzita n-are sens, asta e lozinca PSD. Cand nu mai ies cu declaratii Dragnea, Tariceanu, Serban Nicolae sau Nicolicea isi fac loc in prim-plan fie Ion Tiriac, fie celebrul Catalin Radulescu. Ultimul ar pune tunurile de apa pe demonstranti, ar iesi cu pusca in strada, gata sa apere democratia de tip PSD.
Scala de gandire e aceeasi, doar ca unii din partidul stat sunt mai asezati, iar altii spun franc ce gandesc. Amintiti-va ce zicea Ponta in campania electorala de anul trecut: „E bine ca a aparut PRU, pentru ca ei pot spune ce noi nu putem“.
Mai nou se vorbeste despre varianta suspendarii presedintelui Klaus Iohannis. Ipoteza a mai fost vehiculata, dar prinde iar contur, pentru ca ar fi metoda cea mai simpla pentru a schimba atat procurorul general, cat si seful DNA. Nici macar nu s-ar ajunge la referendumul de demitere, ci ar fi suficiente cele 30 de zile, perioada in care interimarul de la Cotroceni, adica Tariceanu, si-ar face treaba.
Se redeseneaza polii de putere in Romania, iar tabloul arata al naibii de prost. Sperante dinspre opozitie nu prea mai sunt, iar cei din strada mai au si de muncit pentru a indestula desaga unui stat transformat peste noapte in Mos Craciun. Lucrurile nu arata bine, pentru ca minciuna tine loc de adevar, iar cei corecti incep sa fie luati de fraieri.