Alexandra Maria Lara, vedeta a doua evenimente speciale la TIFF
Alexandra Maria Lara ” membru al juriului la o editie anterioara a Festivalului International de Film Transilvania (TIFF) ” s-a intors la Cluj zilele acestea, cu doua filme recente in care joaca: „Offset” si „I Really Hate My Job”.
Primul este o co-productie Germania-Romania-Elvetia-Franta, turnata la Bucuresti, in care actrita stabilita in Germania a jucat pentru prima data in limba romana. Cel de-al doilea film, o comedie britanica in care un alt principal este interpretat de Oana Pellea, a avut premiera mondiala chiar la a sasea editie a TIFF, sambata seara.
Un film despre identitate nationala si diferente culturale, „Offset” spune povestea unui tanar german care se indragosteste de o romanca, in timpul unei vizite la Bucuresti. Tanara, interpretata de Alexandra Maria Lara, se vede in situatia de a alege intre un trai incert in Germania, alaturi de iubitul sau, si o viata lipsita de griji, dar fada, in Romania.
Din distributie mai fac parte, printre altii, Razvan Vasilescu si Valentin Platareanu, tatal Alexandrei Maria Lara, iar regia este semnata de Didi Danquart.
„Cand am primit scenariul s-a intamplat sa fiu intr-un moment in care imi doream o pauza de la lumea filmului”, a povestit actrita, duminica, intr-o conferinta de presa. „Mi-am anuntat agentia ca nu pot, ca vreau sa refuz rolul, dar le-am spus ca tatal meu ar putea face ceva fantastic in rolul domnului Herghelegiu. Apoi, tatal meu mi-a explicat intr-un fel mai adanc despre ce e vorba in scenariu. M-am intalnit din nou cu Didi Danquart si am ajuns sa joc rolul”.
Alexandra Maria Lara, care traieste in Germania de cand avea cinci ani, spune ca a fost „un vis” sa se intoarca in Romania, tara cu care avea „o mare legatura, fara a sti exact in ce consta aceasta legatura”. „Mi-a fost frica sa joc acest rol pentru ca nu jucasem niciodata in limba romana. Am avut, totusi, noroc ca parintii mei au continuat sa vorbeasca in romana cu mine. Dar frica e si o mare motivatie pentru un actor”, a marturisit Alexandra Maria Lara, care a venit la Cluj impreuna cu iubitul ei, actorul Sam Riley.
Sursa: Mediafax
Cristian Mungiu: Mi-as dori sa producem mai multe filme pe an
Regizorul premiat la Cannes cu Palme d”Or pentru lungmetraj, Cristian Mungiu, a spus sambata ca este nevoie de surse alternative de finantare pentru filmele romanesti, pentru ca productiile sa nu mai depinda de finantarea de la stat si sa se inmulteasca.
Mungiu, a carui pelicula, „4 luni, 3 saptamani si 2 zile”, a rulat vineri seara, in deschiderea Festivalului International de Film Transilvania (TIFF), la Cluj, s-a declarat incantat ca premiera a avut parte de o sala plina, insa dezamagit de faptul ca filmul sau a fost deja piratat.
„Imi doream sa ajung in deschidere la Cluj pentru a doua si ultima data. Imi pare bine ca am debutat cu sala asa de plina”, a declarat Mungiu, amintindu-si de primul sau lungmetraj, „Occident” care a deschis TIFF-ul din 2002 si a castigat premiul cel mare al competitiei.
Chiar daca a castigat cel mai important premiu din cinematografia romaneasca, Mungiu a spus ca nu este cazul sa faca o comparatie intre Cannes si TIFF-ul in a carui competitie participa acum.
„Respectam acest festival (TIFF – n.r.), care are o cu totul alta coloratura. Nu trebuie sa comparam festivalurile intre ele. E foarte placut pentru noi sa fim aici. Premiile Publicului conteaza cel mai mult pentru mine. Astept inca proiectia filmului intr-o sala cu un public normal, „amator”, care sa imi dea suflul salii obisnuite. Acela va fi testul cu adevarat important”.
Totusi, filmul premiat la Cannes este deja disponibil in copii pirat in Romania.
„Tine de respect sa platesti un bilet si sa mergi sa vezi un film in sala de cinema. Vom vedea daca vom schimba strategia de lansare a filmului”, a declarat regizorul.
Regizorul s-a declarat nemultumit si de situatia generala a cineastilor romani, care depind prea mult de fondurile publice ce le limiteaza productiile.
„Mi-as dori sa putem produce mai multe filme pe an si sa fie mai multa atentie atunci cand sunt selectate proiectele pentru concursurile de finantare. Problema e la noi ca toti cineastii sunt activi, vor sa faca filme, si atunci ne intrebam cine sunt acei oameni competenti care pot sa le si judece la rece. As vrea sa existe surse mai multe de finantare, astfel incat productia cinematografica sa depinda mai putin de fondurile publice”, a explicat Mungiu .
„Dupa ce ca facem 10-15 filme pe an, dintre care doua, trei iau premii la Cannes, 60% din fondurile publice se duc pe filme care ajung sa putrezeasca intr-un cinema, fara ca macar sa aiba premiera”.
Intrebat despre Premiul Educatiei Nationale, primit de asemenea la Cannes, care duce automat la distribuirea cate unei copii din film in fiecare liceu din Franta, Mungiu s-a aratat onorat de aceasta distinctie.
„E o componenta educativa intentionata in acest film. Am vrut foarte mult sa fac un film care sa nu fie entertainment. M-am gandit care e cel mai rau lucru pentru generatia noastra de pe urma comunismului si am ajuns la concluzia ca acesta tine de un anumit mod de gandire. Am simtit nevoia sa spun celorlalti niste lucruri pe care le-am trait, pe care le-am auzit, fara sa comentez . Nu sunt adeptul unui sistem de educatie bazat pe interdictii”.
Regizorul a povestit si ca a preferat sa filmeze in diferite decoruri, pentru ca nu crede in platou.
„Am facut prospectii o luna si jumatate. Camera de hotel principala e la Hotelul Astoria din Bucuresti, o camera pe care am modificat-o astfel incat sa corespunda strategiei noastre cromatice, decupajului si scenografiei”.
In ceea ce priveste raportul exact dintre filmul sau si trecutul comunist al tarii , Mungiu a fost foarte transant: „Am incercat sa evitam cliseele filmelor despre comunism. Am vrut sa vorbim despre niste decizii etice si morale pe care trebuie sa le ia ei. Este un film despre multe lucruri, nu numai despre comunism. N-am nicio intentie sa ma cantonez in perioada respectiva si imi doresc sa fac un film a carui actiune sa se petreaca in contemporaneitate. Cred ca e o coincidenta nefericita ca in ultimii doi ani atatia regizori tineri de la noi au facut filme despre perioada de dinainte de 1989”.
Despre cadrul cel mai socant din film, Cristian Mungiu a spus ca a fost cat se poate de premeditat.
„Am stiut inca de la scenariu ca am sa arat fatul avorton pe ecran, desi la filmare am avut indoieli daca e absolut justificat sa arat acel cadru. Ar fi parut o lipsa de curaj fata de subiect, tratat frust si onest pe toata durata filmului. Aceasta imagine distruge toata abstractiunea si ilustreaza situatia exacta: nu e nimic acolo abstract, nu e o aglomerare informala de celule, e un copil”.
In cei cinci ani care au trecut de la primului sau lungmetraj, „Occident”, Mungiu a enumerat, la capitolul realizari, infiintarea companiei de productie Mobra Films, lucrul la Legea Cinematografiei, construirea unei cariere pe piata de publicitate din Romania, cumpararea unei case, nasterea copilului sau, regizarea scurtmetrajului „Curcanii nu zboara”, dar si scrierea a patru scenarii de lungmetraj.
„Premiul de la Cannes imi da o senzatie de libertate mult mai mare. Ma simt mult mai relaxat dupa ce am atins un anumit nivel si voi lucra mult mai linistit la viitorul meu proiect, o data cu acest moment de implinire. Nu am plecat cu gandul de a lua Palme D”Or, ci de a ajunge in competitie. Am facut tot ceea ce tinea de noi pentru a fi gata la timp pentru Cannes. M-am bucurat mai mult cand am aflat ca sunt in competitie decat atunci cand am primit Palme D”Or”.
Regizorul a precizat insa ca va lua o pauza inainte de a se apuca de orice altceva.
„Am sa stau o luna deoparte, sa ma gandesc, si dupa aceea voi sti exact de ce trebuie sa ma apuc in continuare”.
Filmul lui Cristian Mungiu, singura pelicula romaneasca ce reprezinta Romania in competitia de la TIFF si care pleaca din „pole position”, potrivit directorului festivalului Mihai Chirilov, va rula la Cluj si pe 7 si 8 iunie, dar si la Sibiu, pe 6 iunie. Premiera in alte orase din tara nu a fost inca stabilita.
Sursa: NewsIn
Filmul lui Mungiu premiat la Cannes, primit cu ovatii la premiera de la TIFF
Filmul lui Cristian Mungiu “4 luni, 3 saptamani si 2 zile” a fost primit cu ovatii prelungite de cei peste 1.000 de spectatori care au vizionat vineri seara, la deschiderea oficiala a Festivalului International de Film Transilvania (TIFF), premiera nationala e peliculei laureate la Cannes.
La terminarea celor aproape doua ore de film, publicul a aplaudat timp de mai multe minute pelicula, jumatate din sala ridicandu-se in picioare cand regizorul Cristian Mungiu a urcat pe scena alaturi de cativa actori si membri ai echipei de productie.
Inaintea proiectiei, regizorul a multumit celor prezenti pentru ca au venit in numar atat de mare la premiera romaneasca a primului film autohton ce a castigat Palme d”Or la Cannes.
„Pentru orice cineast, asta e momentul adevarului, momentul in care filmul tau ajunge sa se intalneasca cu spectatorii la care te-ai gandit atunci cand il scriai si vreau sa va multumesc ca sunteti intr-un numar atat de mare in sala”, a spus Mungiu. „E cea mai mare onoare si bucurie pe care poti sa o ai la o premiera.”
Spectatorii au gustat din plin umorul negru al personajelor, inconjurate de detalii-simbol ale perioadei comuniste, pasta de dinti Super Cristal, crema Doina, Kent-uri, Daciile 1300 sau cozile de la alimentare.
Povestea filmului are in centru un avort, pe care unul din personajele principale, Gabriela Dragut (Laura Vasiliu) il face in anul 1987, cand intreruperile voite de sarcina erau pedepsite cu inchisoarea.
Figura centrala a filmului este insa Otilia (Anamaria Marinca), colega de camera a Gabitei, care o ajuta sa treaca momentul neplacut si chiar se sacrifica pentru ca prietena ei sa scape de sarcina.
Atmosfera de “interzis” din timpul perioadei comuniste transpare in fiecare scena a peliculei filmate de Oleg Mutu, cu atentie sporita pentru detaliu, de la mobilierul hotelului in care are loc avortul pana la strazile goale din timpul noptii, lipsa masinilor straine, marfa de “contrabanda” gasita doar in casele de medici sau referirea la “preainteleptul” (Nicolae Ceausescu, ce nu este numit in film – n.r.).
Tudor Giurgiu, directorul onorific al TIFF, a declarat dupa proiectia filmului ca reactia publicului a fost pe masura peliculei.
“Reactia mi s-a parut dupa cum e si filmul, adica foarte buna”, potrivit lui Giurgiu. „La Cannes cand l-am vazut a fost o sala intreaga care a tacut, dupa care a aplaudat. Oameni foarte entuziasmati care nu prea stiu prin ce a trecut Romania inainte de „89. Eu cred ca reactia din aceasta seara confirma faptul ca publicul clujean este un public foarte cald”
Directorul onorific a spus si ca filmul lui Mungiu merita sa aiba cel mai mare numar de spectatori pe care l-a avut un film romanesc “de la Sergiu Nicolaescu incoace”.
Filmul lui Cristian Mungiu, singura pelicula romaneasca ce reprezinta Romania in competitia de la TIFF si care pleaca din „pole position”, potrivit lui directorului festivalului Mihai Chirilov, va rula la Cluj si pe 7 si 8 iunie, dar si la Sibiu, pe 6 iunie. Premiera in alte orase din tara nu a fost inca stabilita.
Sursa: NewsIn