„Cea mai fericita fata din lume”, al casei Hi Film, este realizat in coproductie cu Circe Films din Olanda, cu sprijinul Hubert Bals Fund.
Avind la baza intimplari reale, filmul spune povestea unei adolescente, Delia, care a cistigat o masina in urma unei campanii promotionale la sucuri racoritoare. Delia vine la Bucuresti impreuna cu parintii pentru a filma un testimonial – dovada ca premiul si cistigatorul exista cu adevarat. In timpul filmarii, Delia trece prin discutii aprinse cu parintii care au decis sa vinda masina, in ciuda dorintei ei de a o pastra. Ceea ce la inceput parea sa fie un eveniment norocos din viata fetei se dovedeste a fi o situatie dureroasa, in urma careia relatiile familei vor fi reanalizate, atit de „fericita” cistigatoare, cit si de parintii ei.
„Nu mi-a fost niciodata prea clar despre ce este acest film”, declara Radu Jude. „Mi s-a parut initial ca e despre foarte multe lucruri. Despre cum se raporteaza oamenii la ideea de bine. Despre compromisuri si despre minciuna. Despre cum limbajul filmului poate fi folosit pentru a minti. Despre ce inseamna sa fii un adolescent speriat si sa nu ai curajul sa te opui pina la capat parintilor tai. Despre cum e sa fii parinte si sa trebuiasca sa profiti de propriul copil pentru a-ti indeplini planurile de viata. Despre negociere. Despre fericire, tristete si consum. Despre capitalism. Despre cum se insereaza in Piata Universitatii, vara”, incheie el.
Cea mai fericita fata din lume a fost filmat in lunile iunie si iulie ale anului trecut, timp de 24 de zile, avand ca locatie principala centrul Bucurestiului, Piata Universitatii, locul unde se „consuma” si filmarea testimonialului Deliei.
Dupa un casting intins pe mai mult de patru luni, adolescenta Andreea Bosneag a obtinut rolul principal. Fiind la prima experienta pe un platou de filmare, Andreea a intrat rapid in pielea unei actrite profesioniste: „Mi s-a parut fascinant absolut totul. Repetitiile, filmarea propriu-zisa, actorii, povestea, dar, in mod special, mi-a placut atmosfera. Toata lumea a fost prietenoasa si deschisa. Am simtit ca sintem o adevarata familie.” Alaturi de ea, in rolurile parintilor sint actorii Vasile Muraru si Violeta Haret. Andi Vasluianu si Serban Pavlu sint alte doua nume ale distributiei, in rolurile operatorului, respectiv regizorului testimonialului.
Radu Jude |
Imaginea filmului este semnata de Marius Panduru, montajul de Catalin Cristutiu, iar Augustina Stanciu este co-scenarista, scenografa si pictorul de costume al filmului.
Bugetul total al filmului este de 650.000 de euro, din care un milion de lei (circa 300.000 de euro) au fost obtinuti in urma concursului organizat de Centrul National al Cinematografiei anul trecut. Filmul mai este finantat de TVR si de agentia de publicitate ADDV. De asemenea, bugetul peliculei este completat cu suma de 65.000 de euro obtinuta in urma cistigarii Sundance/NHK International Film, din drepturile de difuzare vindute, in Japonia, televiziunii NHK.
Potrivit directorului Asociatiei pentru Promovarea Filmului Romanesc, Mihai Gligor, standul Romaniei la Festivalul de la Berlin ocupa 20-30 de metri patrati si beneficiaza de un buget de 120.000 de euro, majoritatea proveniti de la Centrul National al Cinematografiei. Asociatia pentru Promovarea Filmului Romanesc prezinta, anul acesta, un catalog care reuneste productiile romanesti din ultimii trei ani, dar si toate proiectele aflate in faza de productie sau postproductie.
Radu Jude a absolvit Universitatea Media in anul 2003. In 2007, filmul sau „Lampa cu caciula” a participat la peste 70 de festivaluri internationale si a devenit cel mai premiat scurt metraj romanesc al tuturor timpurilor. Palmaresul lui include Marele Premiu la Trieste, Montpellier si Bilbao International Film Festival, Marele Premiu al Juriului pentru scurt metraj la festivalul de la Sundance si Cel mai bun scurt metraj la Cottbus International Film Festival, Golden Gate San Francisco si Los Angeles AFI. Filmografia lui Radu mai cuprinde alte doua scurtmetraje prezentate si premiate in festivaluri internationale – „Dimineata” si „Alexandra”.