Intitulata „Fericiti pina la adinci batrineti”, discutia porneste de la urmatorul argument:
Carlos Aires in the residency studio, Frans Masereel Centre, Kasterlee, Belgium. Courtesy of the artist
Cine spune ca povestea nu poate fi spusa intr-un mod diferit? Cine spune ca Alba-ca-Zapada nu poate fi o baba urata in coma vegetativa, asteptind sarutul care o va trezi din somnul etern? Cine spune ca cei sapte pitici erau toreadori? Cine spune ca Printul Fermecat nu-si poate petrece timpul preacurvind? Cum stim daca Narcis nu s-a saturat sa se admire pe sine si a murit de supradoza de heroina? Cine spune ca Pinocchio nu avea o erectie de fiecare data cind mintea si facea sex cu o papusa Barbie primitiva? Cine spune ca Padurea Fermecata nu era un parc de promenada unde gay-ii si prostituatele faceau sex in tufisuri? Cine spune ca sfirsitul este intodeauna fericit?
Cine mai poate fi astazi atent la masacrarea inocentei? Inocentii de ieri trimit astazi bombe – aceste daruri supreme ale neputintei, josniciei si incapabilului. Exista un Orient al inocentei, precum exista un Occident al inocentilor. Traind in Romania – starea si paideuma inocentei in forma sa dezechilibrata, nefericita si timpa – imi imaginam ca „strainul” cu a sa „strainatate” insemna ceva – altceva (cu al sau alter). Nimic mai fals. Sintem cu totii falsi, dezintegrati, abatuti, neinocenti. Neatenti. Civilizatia nu inseamna masina cu aburi, ci inseamna civilitatea – acea putinta de a avea relatii civice, civile, de a avea norme de drept. Cumva, aceste atribute sint pierdute. Am uitat sa fim civici, am pierdut civilizatia – am devenit inocente aspiratoare de ignoranta, durere, patima, ura, show. Este mult mai usor acum sa omori o mie de oameni decat sa spui „buna ziua”.
In ce scop (ne) perpetuam? In scopul placerii personale (hedonismul pre-crestin) sau in dorinta de a perpetua specia (post-crestinism)?
Carlos Aires s-a nascut in Spania, in 1974. Are un master in fotografie la The Ohio State University, Columbus, Ohio, USA si un doctorat in arte la Faculty of Fine Art Alonso Cano of Granada in Spania. A expus A expus la Manifesta; HISK, Antwerpen; Kunsthaus, Graz; Arteleku, San Sebastian; Prague Biennale; Museo de las Artes, Mexico; Lyon Biennale; ADN, Barcelona, etc. Traieste si lucreaza in Antwerpen (Belgia) si Malaga (Spania).
Eugen Radescu (n. 1978) este politolog (specializat in relativism moral si etica politica), manager cultural, curator si teoretician. A scris pentru diferite reviste si ziare. A fost curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema „Identity Factories”. Este co-editorul revistei PAVILION si co-directorul Bucharest Biennale (impreuna cu Razvan Ion) si presedinte al board-ului organizational al PAVILION UNICREDIT si Bucharest Biennale. A tinut prelegeri la Academia de Arte -Timisoara, La Casa Encedida – Madrid, Calouste Gulbenkian – Lisabona, Apex Art – New York, etc. Recent, s-a intors dintr-o rezidenta la Apex – New York si a publicat cartea „How Innocent is That?” la Revolver Publishing, Berlin. In prezent lucreaza la o noua carte despre relativism moral. Locuieste si lucreaza in Bucuresti.