Dintre cele 500 de exemplare din Harry Potter si Piatra filosofala, 300 au mers direct in biblioteci. Cartea fusese scrisa de o mama care isi crestea singura copilul, cu mari lipsuri financiare. Manuscrisul fusese respins deja de opt edituri, iar scriitoarea primise de la Bloomsbury o plata de numai 2.500 de lire sterline si sfatul sa nu renunte la slujba (era profesoara de franceza) si sa nu mizeze foarte tare pe o cariera de scriitor, fiindca nimeni nu poate sa traiasca din cartile pentru copii – ce copii mai citesc in ziua de azi?
Povestea lui J.K. Rowling, reala, dincolo de orice infrumusetare biografica, se inscrie perfect in arhetipul cersetorului devenit print. Dupa acest debut mai mult decat modest, lumea intreaga a fost lovita in plin de cel mai uluitor fenomen literar al ultimului secol, cu consecinte nemaipomenite . Si cel mai mare export cultural british de la James Bond si The Beatles incoace.
In 2017 traim intr-o lume in care Harry Potter este rege, dupa sapte carti de urias succes, opt filme de cinema, un spectacol de teatru-fenomen, parcuri tematice, milioane de tone de merchendising vandute si un impact solid asupra culturii planetare. Iar J.K. Rowling a fost salutata ca o salvatoare a industriei cartii, responsabila de cea mai spectaculoasa vraja a timpurilor noastre: sa faca lumea (in special copii, dar nu numai) sa citeasca din nou! Pentru ca nimeni nu si-a inchipuit, in era internetului, ca sute de mii de parinti si copii vor mai sta la cozi, in miez de noapte, in fata librariilor. Fara a uita ca, la un moment dat, a pus in pericol populatiile de bufnite albe si ca au facut din nou „interesante“ liceele-internat.
Intre inflamarile fundamentalistilor religiosi (unele grupuri au ars in public carti, sustinand ca ele incurajeaza practicarea vrajitoriei) si studii academice (dintre cele mai diverse), dincolo de magiile financiare, Harry Potter a schimbat lumea, iar „Boston Globe“ a incercat sa treaca in revista felul in care aceasta serie-fenomen a definit o generatie si si-a lasat amprenta asupra culturii populare.
– Inainte de Harry Potter, nici un editor nu s-ar fi bazat pe cartile pentru copii. Succesul seriei lui J.K. Rowling a dus la o explozie a popularitatii literaturii pentru cei mici si young adult. Astazi, faimoasa lista a bestsellerurilor din „The New York Times“ are o sectiune speciala pentru cartile pentru copii, decizie luata in 2000, dupa ce primele trei romane din seria Harry Potter au stat in top concomitent mai bine de un an.
– Cartile cu Potter i-au facut si pe parinti sa citeasca, nu numai pe copii. Iar cei care le-au citit acum 20 de ani sunt astazi adulti gata sa paseze mai departe stafeta.
– Unul dintre lucrurile care i s-au reprosat lui J.K. Rowling, atunci cand editorii i-au respins primul manuscris, a fost acela ca romanul „este prea lung pentru copii“. Cartile din serie i-au invatat pe editori ca, daca o carte este buna, copii nu se sperie nici de volume de 700 de pagini.
– A transformat cultura cartii in cultura populara, scrie „The Boston Globe“, amintind de lansarile spectaculoase ale romanelor din serie: „De cand americanii se adunau in porturi pentru a pune mana pe ultimul roman al lui Dickens, nici o carte nu a mai devenit un asemenea eveniment cultural“. De asemenea, cititul a devenit parte a culturii populare, dincolo de aceste evenimente, organizate de librarii si edituri, iar cultura fanilor a devenit mainstream. Fiindca o asemenea implicare obsesiva intr-o serie, roman sau film, era apanajul anumitor grupuri. Dar, scrie „The Boston Globe“, cum popularitatea cartilor a crescut odata cu internetul, fanii din intreaga lume s-au pomenit doar la un clic distanta, popularizand si mai mult aceasta cultura a fanilor, dandu-i astfel o tot mai mare putere asupra a ceea ce se produce astazi in materie de divertisment popular.
– Un alt efect interesant a fost cauzat de pauzele de aproximativ trei ani intre aparitiile romanelor din serie, cunoscute in fandom drept „verile de trei ani“. Ele au dus la explozia textelor fanfiction, contributii neoficiale ale fanilor la canonul oficial. Ceea ce a dus la aparitia unei generatii de scriitori de fanfiction, dintre care a fost selectata o intreaga armata de autori de literatura young adult, cum este, de exemplu, Cassandra Clare, autoarea seriei Mortal Instruments, si ea vanduta foarte bine si ecranizata.
– A invatat conglomeratele media cum sa scoata si mai multi bani din exploatarea unei francize, dovedindu-le ca „exista totdeauna mai multa zeama in lamaie, daca stii sa o storci“. Studiourile Warner Bros. au realizat ca isi pot permite sa adapteze ultimul roman din serie, Harry Potter si Relicvele Mortii, in doua filme, moment care a schimbat definitiv peisajul media. De exemplu, noteaza articolul din „The Boston Globe“, de ce sa mai investesti intr-o opera originala cand poti foarte bine sa iei un manual fictiv de 128 de pagini si sa il transformi in trei filme! Si iata, asa s-a nascut premergatorul Animale fantastice, al carui prim episod a fost, si el, un urias succes. „Harry Potter a invatat Hollywoodul lectia lui favorita: daca oamenilor le place proprietatea ta intelectuala, nu vor inceta niciodata sa dea bani pe ea, oricat de mult s-ar diminua satisfactia pe care le-o provoaca.“
Un mod de a intelege acest uluitor succes este Razboiul stelelor, crede Derek Thompson, autor al cartii Hit Makers: How Things Become Popular. La fel ca saga lui George Lucas, universul lui Harry Potter este o proba stralucita de world-building, o lume vasta, cu propriile legi si propriul vocabular, care practic invita la o devotiune obsesiva din partea fanilor. Este, de asemenea, un exemplu foarte bun al unui popular arhetip al „cautarii eroice“: „un orfan isi face prieteni care ii dau lectii de viata, ajunge sa stapaneasca anumite puteri si, dupa mai multe episoade, isi infrange nemesisul tenebros, implicat in moartea parintilor lui si in originea propriei cautari“.
Cei de la Bloomsbury sustin, modesti, ca marketingul a contat extrem de putin in cladirea acestui succes fenomenal, calitatea romanelor a facut totul. Dincolo de comunicate de PR, recunosc ca munca le-a fost usurata enorm de faptul ca pustii s-au dat in vant dupa peripetiile lui Harry. „Numiti-l marketing pe terenul de joaca, daca vreti“, spune Nigel Newton, director executiv al editurii. „Cel mai mult in cresterea vanzarilor a contat faptul ca cei mici isi recomandau unul altuia cartea, iar unul dintre cele mai remarcabile aspecte a fost ca seria a avut un mare succes printre adulti, amintindu-le, probabil, marile carti ale copilariei lor.“
Revista „The Big Issue“ afirma ca e chiar mai mult. „In cei 20 de ani care au trecut, Piatra filosofala a devenit o piatra filosofala, daruind nemurirea lui Rowling si personajelor inventate de ea. Dar, mai mult decat pur entertainment, cartea a schimbat in mod fundamental o generatie de cititori pana atunci indiferenti in vrajitori aspiranti. Copii care au crescut cu aceste carti si filme au devenit astazi maturi si incep sa isi modeleze lumea in care traiesc.“
Iar la toate acestea, Joanne Kathleen Rowling a scris, pe popularul si inevitabilul ei cont de Twitter: „Acum 20 de ani, o lume in care traisem singura s-a deschis brusc si altora. A fost minunat. Va multumesc“.
J.K. Rowling, regina de aur
Dupa 20 de ani, J.K. Rowling este cea mai bine platita scriitoare din lume. Clasamentul anual al revistei „Forbes“ confirma acest lucru: mama lui Harry Potter este pe locul III mondial al incasarilor, cu 85 de milioane de euro, dupa superstarurile P. Diddy si Beyoncé.
Dividendele celor 450 de milioane de carti vandute, plus drepturile din adaptarile cinematografice, plus alte drepturi au propulsat-o pe J.K. Rowling in fruntea unui imperiu financiar care a depasit ca valoare averea reginei Angliei.
De cand saga Potter s-a transformat in fenomen mondial, Rowling n-a parasit niciodata clasamentul „Forbes“. A revenit anul acesta in frunte gratie triumfului piesei Harry Potter and The Cursed Child – pe langa succesul in teatre, piesa publicata sub forma de volum, s-a vandut numai in trei zile in 680.000 de exemplare in Anglia si peste doua milioane in SUA. Ca sa nu mai punem la socoteala si succesul adaptarii cartii Animale fantastice, serie care va continua cu alte filme ce vor avea, fara doar si poate, si ele un mare succes.
In plus, doamna Rowling face parte din grupul extrem de restrans (numarati pe degetele de la o mana) asupra careia Hollywoodul nu prea are putere, fiind silit sa o asculte daca vrea sa scoata bani de pe urma operelor ei.
Cifrele magice
– 500 – de exemplare a avut primul tiraj din Harry Potter si Piatra filosofala;
– 450 de milioane – numarul de exemplare ale romanelor din serie vandute in intreaga lume. Reprezinta mai mult decat populatia din Marea Britanie, Australia si Statele Unite, la un loc;
– 49.500 de euro – valoreaza un exemplar din primul tiraj al primului roman din serie, pastrat in conditii excelente. Este suma cu care s-a vandut un asemenea exemplar la o licitatie, in 2016;
– 7,36 de miliarde de euro – incasarile combinate ale filmelor Harry Potter, din 2001 incoace;
– 9 premii Olivier (Oscarul teatrului britanic) – a castigat piesa Harry Potter and the Cursed Child, ce a avut premiera la Londra, in 2016;
– 8,1 milioane – numarul de vizitatori ai parcului de distractie Wizarding World of Harry Potter, o crestere cu 14% fata de anul trecut;
– 1,6 miliarde – suma atinsa de vanzarile de carte in Marea Britanie cu ajutorul volumelor lui J.K. Rowling, o crestere de cinci procente fata de anul trecut. Ceea ce i-a adus autoarei incasari de 75 de milioane de lire sterline.