James Bond-ul sovietic este Max Otto von Stierlitz, un agent secret imaginar infiltrat la varful Marelui Comandament german din al Doilea Razboi Mondial, erou al unei lungi serii de romane si filme in anii ’60 si ’70.
„Un spion foarte diferit de James Bond“, subliniaza BBC. „Nu avea timp pentru femei sau gadgeturi. Viata ii era in intregime devotata activitatii in Berlin, in timpul razboiului mondial.“
Stierlitz a fost creat de scriitorul Iulian Semionovici Semionov in anii ’60 si a aparut in 14 romane. Unul dintre acestea, 17 momente ale primaverii, a fost adaptat in 1972 sub forma unui serial TV ce a avut un succes imens in Rusia sovietica (a fost difuzat si la noi).
La prima difuzare, serialul a fost urmarit de 50-80 de milioane de telespectatori. „In fiecare seara, strazile deveneau pustii la ora difuzarii, lumea se grabea sa plece de la serviciu pentru a prinde episodul“, povestea Eleonora Saskova, interpreta rolului sotiei lui Stierlitz. Se pare ca pana si numarul infractiunilor scadea dramatic in tipul difuzarii serialului, iar Leonid Brejnev, seful URSS, era atat de mare fan, incat a vazut seria de 20 de ori.
In culise, povestea lui Stierliz este si mai interesanta. Stierlitz fusese inventat de Semionov in 1965. La sfarsitul anilor ’60, noul director KGB, Iuri Andropov, a pus la cale o campanie pentru a schimba imaginea serviciului de informatii asociat in primul rand cu represiunea politica, cu o imagine noua care sa atraga recruti tineri si educati.
Andropov a descoperit romanele cu Stierlitz si l-a invitat la o discutie pe autor, in 1968. Al treilea roman, 17 momente ale primaverii, a fost sugerat chiar de Andropov, care i-a oferit lui Semionov acces la arhivele KGB. Romanul a fost scris, se spune, in numai doua saptamani. Il prezenta pe Stierlitz actionand, pentru prima oara, in rolul unui ofiter SS, personaj modelat dupa Willi Lehmann, un ofiter Gestapo real care devenise agent sovietic.
Realizarea adaptarii TV a fost aprobata chiar inainte de aparitia cartii, filmarile au fost supravegheate de adjunctul lui Andropov, iar agenti KGB au oferit consultanta, fiind chiar trecuti pe generic sub nume de imprumut.
Stierlitz reflecta exact conceptia lui Andropov despre spionul sovietic ideal: calculat, modest, devotat tarii si, mai presus de orice, un intelectual care isi indeplinea misiunile intrecandu-si adversarii in inteligenta. In film, Stierlizt petrece multa vreme singur, fumand si band cafea (nu alcool) si privind ganditor pe fereastra. O imagine care l-a facut pe faimosul defector Kim Philby sa comenteze ca un spion care arata atat de ganditor nu rezista prea mult in meserie.
Stierlitz a avut un urias impact cultural in Rusia, intrand in constiinta populara, dar intrebarea pe care si-o pune BBC este in ce masura acest serial a determinat cariera viitoare a tanarului Vladimir Putin.
Presedintele rus a recunoscut candva ca decizia lui de a intra in KGB a fost motivata de filmele cu spioni vazute in copilarie. Avea 21 de ani la premiera serialului. Dupa doi ani se alatura KGB si avea sa fie, la fel ca Stierlitz, trimis in Germania.
Dar, spun comentatorii, indiferent daca Putin a fost inspirat sau nu de Stierlitz, cariera lui politica se indatoreaza mult celebrului spion fictiv sau, mai bine zis, imaginii acestuia in constiinta rusilor.
„In haosul de la sfarsitul anilor ’90“, scrie BBC, „multi rusi ajunsesera sa doreasca mai multa lege si ordine, iar unii chiar un pumn de fier care sa impuna aceasta lege si ordine in Rusia. Sondajele indicau faptul ca votantii doresc ca viitorul presedinte sa fie tanar, rus, fost membru al serviciilor de securitate si sa nu consume alcool“.
„Dupa ce si-au pierdut increderea in liberali, tara intreaga cauta un Stierlitz“, scrie Arcadi Ostrovsky de la „The Economist“ (versiunea rusa) in cartea The Invention of Russia. Ostrovsky aminteste de un sondaj comandat in 1999 de ziarul „Kommersant“ prin care voiau sa afle cu ce personaj isi doreau rusii sa semene viitorul presedinte. Stierlitz s-a clasat pe locul al doilea, dupa maresalul Jukov.
Jurnalistul si filologul Ivan Zasurski noteaza in cartea sa, Media and power in post-Soviet Russia, ca Putin a intruchipat „imaginea, extrem de importanta pentru publicul rus, a Standartenführer-ului von Stierlitz. Iar daca cineva nu reusea sa faca legatura intre Putin, care fusese stationat in Germania, si von Stierlitz, erau suficiente articole in presa care sa ii aminteasca aceasta asemanare si sa il ajute sa asocieze aceste personaje“.
In martie 2000, Vladimir Putin a fost ales presedinte al Rusiei.