Cetatea americană a filmului are rivali periculoși, înarmați cu cele mai noi tehnologii: Netflix, Amazon, Apple, Snapchat, YouTube vor să concureze cu marile studiouri.
Cifrele dovedesc acest nou război, spune „Slate“: Apple a anunțat în vară că vrea să investească 1 miliard de dolari în anul care vine în seriale; Amazon a băgat 4,5 miliarde în conținut video în 2017; suma totală investită de Netflix în filmele și serialele produse este estimată la 6 miliarde. Numai din aceste numere se poate trage concluzia că Silicon Valley nutrește ambiția de a deveni noul Hollywood.
Este o situație care, conform „Slate“, a fost prefigurată încă din 2012, când fotografiile de la nunta lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, au rivalizat în presa clasică cu cele de la nunta vedetelor Ryan Reynolds și Blake Lively sau Justin Timberlake și Jessica Biel. A fost dovada (alături de filme biografice precum Jobs sau The Social Network) că Silicon Valley începe să exercite o fascinație aidoma celei exercitate înainte de Hollywood. „Se pare că subiectul tehnologiei nu mai este un subiect care ține strict de tehnologie. Tehnologia devine noul Hollywood“, comenta, la vremea respectivă, „The New York Times“.
Este evident de mulți ani că, pe măsură ce noile tehnologii se întrepătrund tot mai profund cu lumea în care trăim, „eroii“ din Sillicon Valley, patronii și inventatorii acestor noi tehnologii, devin vedete aidoma starurilor cinematografiei. Deseori, cele două tipuri de vedete își unesc destinele, glosează „Slate“, în alianțe „demne de Urzeala tronurilor“: actorul Joseph Gordon-Levitt și Tasha McCauley (CEO al firmei Fellow Robots), Talulah Riley sau, mai nou, Amber Heard, și Elon Musk (Tesla) sau Venus Williams și Alexis Ohanian, cofondator al Reddit. Ohanian este și unul dintre puținele persoane care nu face parte din lumea actorilor și a sportivilor invitată la popularul talk-show al lui Jimmy Kimmel.
Numai că lucrurile au început să se schimbe sau, cum zic, cei din Silicon Valley, să evolueze, atunci când uriașa diferență dintre cele două lumi a început să dispară. Până acum, fabricații de hardware (Apple, Amazon), creatorii de rețele sociale (Facebook, Twitter, Snapchat), creatorii de platforme de streaming (Netflix, YouTube) aveau nevoie de Hollywood, care furniza conținut pentru aceste minuni tehnologice, de la filme și emisiuni și până la omniprezentele trailere. Dar, cum publicul a început să migreze covârșitor spre rețelele sociale sau spre platforme de streaming, mogulii din Silicon Vallery au decis să facă pasul decisiv și să investească masiv în conținut. Avantajele erau evidente, aveau deja platforme de streaming extrem de performante, intuitive și capabile să distribuie conținut video de înaltă definiție, dar și fonduri considerabile. Fiindcă, așa cum spunea Sumner Redstone, patronal Viacom, „conținutul este rege. Difuzarea este prințul“.
O ambiție fără limite
Amazon, prin Amazon Studios, a început să fie comparat cu studiourile Paramount, după ce a produs câteva seriale de mare succes (de exemplu Mozart in the Jungle) sau filme precum The Man Who Killed Don Quixote al lui Terry Gilliam sau a achiziționat producții ca Manchester by the Sea sau The Neon Demon.
YouTube investește și el în emisiuni difuzate gratuit, create de vedete precum Kevin Hart sau Ellen DeGeneres și produce conținut pentru serviciul prin abonament YouTube Red. Facebook a lansat și el în SUA funcția „Watch“, iar în joc intră și Snapchat.
În fine, Apple a anunțat recent producția primului serial, Vital Signs, o poveste semi-autobiografică semnată de Dr Dre.
Pe de altă parte, există giganții streamingului, Netflix care, apreciază „Slate“, dovedește „un apetit de căpcăun și o ambiție fără limite”. Încă din 2011, de la anunțul lansării serialului House of Cards, Netflix a devenit un concurent extrem de serios pentru marile studiouri. Pe modelul House of Cards (buget consistent, o mare libertate lăsată creatorilor), Netflix și-a creat un portofoliu de seriale reușite (Orange is the New Black, Stranger Things, Black Mirror etc.), la care se adaugă o politică agresivă de achiziție, ca și producții cinematografice proprii, precum Beast of No Nation sau Okja. Practic, Netflix vrea să ocupe teritoriul filmelor independente și al celor cu un buget mediu, teritoriu părăsit de Hollywood în favoarea blockbusterelor. Are de partea lui peste 100 de milioane de abonați în întreaga lume și se laudă că valorează de 1,5 ori mai mult decât un conglomerat precum 21st Century Fox.
Ambițiile Netflix sunt afirmate limpede de noul sediu Netflix, o clădire de 30.000 de metri pătrați „ce se ridică în mijlocul Hollywoodului: ambiția de a deveni cel de-al șaptelea mare studio din cetatea americană a filmului. Noua țintă a Netflix pare a fi Disney: compania a angajat-o pe Shonda Rhimes, regina serialelor Disney/ ABC“ și a achiziționat editura de benzi desenate Millarworld, al cărei „părinte“, Mark Millar, a creat multe serii populare, deja adaptate la cinema, precum Wanted, Kick Ass sau Kingsman.
În fața acestor atacuri, Hollywoodul reacționează. Deocamdată, Disney și-a retras filmele de animație difuzate pe Netflix pentru a crea propria platformă de streaming, anunțată pentru 2019. O strategie care pare să dea idei și altor mari studiouri de la Hollywood.
Numai că, spun specialiștii, Silicon Valley nu este încă Hollywood. Iar cele șase mari studiouri de la Hollywood au văzut de-a lungul istoriei lor de un secol mulți rivali periculoși prăbușiți în pulberea falimentului. Pentru că economia pe care se bazează Hollywoodul este o economie fragilă care a pus deseori în dificultate și marile studiouri. Iar, oricât de agresiv este acum Netflix, veniturile lui (spre deosebire de Apple sau Amazon) se bazează numai pe numărul de utilizatori ai platformei.
O poveste cu „va urma“.