Profesorul Mateo Rueda a fost gonit din postul său de la o școală din statul american Utah, în urma reclamației unui părinte care l-a acuzat că a arătat imagini pornografice copiilor.
Vina sa? Mateo Rueda a prezentat, de fapt, nuduri de Ingres și Modigliani elevilor de 11 și 12 ani care urmează cursul de pictură din respectiva școală și cărora voia să le demonstreze evoluția cromaticii de-a lungul vremii.
Concedierea profesorului Mateo a stârnit un mare scandal și chiar unii dintre colegii lui au luat poziție. „Oare măcar unul dintre acești moraliști indignați a călcat vreodată într-un muzeu?“, s-a revoltat și senatorul democrat de Utah, Jim Dabakis.
Această poveste nu face decât să se adauge unei liste destul de lungi de scandaluri similare din ultima vreme. Astfel, o altă ultragiată din Statele Unite, Mia Merril, a lansat o petiție online prin care vrea să obțină retragerea din Metropolitan Museum of Art din New York a unei pânze semnate de Balthus (Thérèse rêvant – 1938), pictură pe care doamna în chestiune o consideră pedofilă. Cei de la MET au refuzat cererea Miei Merril motivând că tabloul „aparține istoriei picturii europene pe care muzeul are misiune să o colecționeze, să o studieze, să o conserve și să o prezinte publicului“.
Astfel de situații par oarecum „logice” într-o Americă zguduită și isterizată de afacerea Weinstein. Numai că nudurile deranjează și pe continentul european, unde o atitudine mai relaxată era de așteptat.
Arta lui Balthus, pictor francez de origine poloneză care a pictat deseori adolescente, a stârnit de-a lungul vremii controverse. În 2014, o expoziție de fotografii polaroid reprezentând o adolescentă în poziții oarecum îndrăznețe a fost anulată în Germania tot din cauza acestor acuze de pedofilie. Un alt tablou, realizat în 1934 (La Leçon de guitare) și având un conținut ambiguu, a șocat atât de mult la vremea respectivă, încât artistul a interzis reproducerea lui pe durata vieții sale.
Balthus pedofil? „Văd în adolescentă un simbol. N-aș putea picta o femeie. Frumusețea adolescentei este mult mai interesantă. Ea întrupează viitorul, ființa de dinainte de transformarea ei în frumusețe perfectă“, explica artistul.
Nu numai Balthus stârnește controverse în Europa, ci și un alt artist renumit, care în timpul vieții a și fost aruncat după gratii din cauza subiectelor lucrărilor sale.
La centenarul morții lui Egon Schiele, Viena organizează o mare retrospectivă ce îi este dedicată. Campania de promovare a acestui eveniment a fost considerată însă ca fiind prea îndrăzneață în Londra, Köln și Hamburg. Afișe reproducând lucrări de Schiele au stârnit indignarea unora în aceste orașe, iar în primă instanță regia de transport londoneză a refuzat expunerea lor în stațiile de metro, chiar propunând ca imaginile să fie cenzurate.
Biroul de turism din Viena a reacționat într-un mod inventiv la acest exces de puritanism, profitând pentru a crea și mai mare „scandal“ publicitar.
O nouă serie de afișe a fost trimisă în care părțile „rușinoase“ ale nudurilor lui Schiele au fost acoperite de benzi albe cu mesajul: „Ne pare rău. Au 100 de ani, dar aceste tablouri sunt și azi prea îndrăznețe“, însoțit de hashtag-ul #DerKunstIhreFreiheit („Fiecărei arte, libertatea sa“), derivat din motto-ul secesionismului vienez („Der Zeit ihre Kunst. Der Kunst ihre Freiheit“, „Fiecărei vremi, arta sa. Fiecărei arte, libertatea sa“).
„Ne întrebăm dacă modernismul vienez este mai suportabil azi decât ieri“, a comentat purtătoarea de cuvânt a biroului de turism vienez. O întrebare care poate preceda o alta mai importantă: este arta, astăzi, victima unei noi ordine morale?