În mod oficial, li s-a dat voie oamenilor să fie morocănoși, rebeli, visători și pe banii părinților până la 24 de ani. Adolescența, s-a decis, începe la 10 ani și se termină la 24 de ani, în loc de 19 ani cum se considera până acum. Este, desigur, rezultatul unui studiu științific, care nu va schimba lumea peste noapte, dar ne ajută să înțelegem mult mai bine generația care crește în același timp prea repede și prea încet sub ochii noștri.
De fapt, de la sfârșitul anului trecut și până în luna ianuarie a lui 2018, au apărut cel puțin trei studii care susțin ideea că adolescența s-a prelungit mult peste 20 de ani. Fiecare studiu în parte a demonstrat cum acești „tineri din ziua de azi“ chiar sunt diferiți de cei din anii ’90. Își iau carnetul de condus mult mai târziu, își încep cariera mai târziu, ba chiar, spre bucuria tuturor părinților de pe întreaga planetă, își încep viața sexuală mult mai târziu.
Una dintre cercetări, realizată de University College London, arată că adolescenții s-au „cumințit“. Pentru generația anilor ’90, adolescența cu acte în regulă însemna că te apucai de fumat, de băut alcool pe ascuns și aveai primele experiențe erotice sau cel puțin mințeai foarte bine în legătură cu toate acestea. Dar cei din prezent mai degrabă se ocupă cu șmecherii cibernetice la limita legalității decât să fumeze, să facă sex sau să consume alcool. Este, de departe, un record al vremurilor moderne.
Deoarece numărul de sarcini adolescentine este de asemenea în scădere, la nivel mondial, iar vârsta de căsătorie crește vertiginos atât la bărbați, cât și la femei, au dispărut doi factori care îi fac pe tineri să devină adulți la foc rapid: copiii și căsătoria. Un alt vinovat pentru maturitatea întârziată ar fi telefonul. Pentru că este ubicuu, pentru că pătrunde inclusiv în mediile sărace și este folosit intens de copii, telefonul limitează drastic așa-numitele experiențe de „viață reală“, dar și viața socială. Întâlnirile sunt înlocuite de mesaje, jobul înlocuit de jocuri, necesitatea de contact uman cu Facebookul – și toate astea la vârfurile degetelor, fără să fie nimeni nevoit să plece de acasă, unde miroase foarte bine din bucătărie.
Vârsta mutatului de acasă a crescut gradual în ultimii 15 ani, ceea ce înseamnă că din ce în ce mai mulți tineri continuă să trăiască alături de părinți, chiar mult după noul prag de 24 de ani al adolescenței. Fenomenul creează presiune financiară pe economiile părinților, pentru că în general, tinerii care continuă să locuiască alături de părinți nu reușesc să își găsească un job care să le permită să se întrețină singuri, o consecință a crizelor economice după anii ’90. Înduioșați, părinții fac ce fac părinții: îi ajută financiar, continuă să îi găzduiască, le spun că îi sprijină complet chiar și atunci când se înscriu la cea de-a treia facultate. O parte din companiile de asigurări, de exemplu, deja s-au adaptat noii realități sociologice și le permit adulților de până în 26 de ani să fie în continuare asigurați pe polița plătită de părinți, asemenea unui copil.
Există însă și o serie de beneficii pentru o adolescență prelungită: cu cât rămâne mai tânăr, cu atât creierul nostru poate învăța mai ușor. Asta înseamnă că pot fi acumulate mult mai multe informații și deprinderi până la o vârstă mult mai înaintată, iar persoana răspunde mult mai bine la schimbare. Iar pentru adulți ar fi o altă veste bună, încă nelansată în spațiul public: dacă s-a prelungit adolescența cu 5 ani, corect ar fi să se prelungească proproțional și tinerețea. Semnat, o viitoare tânără de 40 de ani.