Știu, știu că a trecut momentul. Dar sentimentul acesta l-am mai avut o singură dată: în noaptea în care a fost ales Trump, stătusem trează toată noaptea, alături de un grup de prieteni. A fost ca și cum am fi văzut pe viu cum o fisură mică, aproape imperceptibilă, se transformă într-o prăpastie enormă care desparte globul în două.
Eram speriați și toate scenariile catastrofice ale sfârșitului lumii așa cum o știusem deveniseră peste noapte parte din gândurile noastre obișnuite. Primii oameni „normali“ pe care i-am întâlnit în dimineața aceea nedormită urlau unul la altul pe tema unui loc de parcare. M-am simțit din altă lume, fără să-mi dau seama dacă era greșită a mea sau a lor.
Nu am urmărit în direct lansarea rachetei Space X Flacon Heavy și mi-a părut rău. A doua zi dimineață, însă, de când am deschis ochii și până m-am pus în funcțiune, nu am văzut decât imagini cu racheta, cu decolarea, cu astronautul, cu o mașină roșie zburând deasupra Terrei, cu cele două propulsoare întorcându-se grațioase, în sincron, la câteva zeci de metri unul de altul. Era ca și cum ar fi existat un al doilea moment al primului pas pe lună, pentru generația noastră. Am deschis apoi câteva ziare ieșene și apoi naționale. Era vorba despre niște gândaci, cineva înjunghiase pe altcineva într-un autobuz pentru că scuipa semințe, niște crainici acuzau Parlamentul European de prostie și manipulare, cineva din opoziție vorbea despre niște pastile în urnele de vot. Am decis să rămân în lumea care trebuie, așa că am să lungesc momentul și subiectul, chiar dacă entuziasmul s-a estompat.
Dintre toate cele văzute și citite zilele astea, nu sumele, specificațiile tehnice sau recordurile m-au impresionat. Ci tot ceea ce a însemnat „joacă“ în lansare. Numele rachete, Falcon, este o trimitere spre celebra navă din Star Wars. La bordul rachetei este o colecție completă a volumelor Fundația de Isaac Asimov, pentru că Musk o consideră o moștenire esențială a omenirii. În rachetă este o Tesla roșie, cu un costum de astronaut la volan și melodia Space Oddity la maximum. Costumul de astronaut Space X amintește de filme precum Tron: Legacy și Power Rangers. Pe panoul de bord al mașinii scrie „Don’t panic“, o trimitere la romanul Ghidul autostopistului galactic, cartea preferată din copilărie a lui Musk. E ca și cum am fi privit cu toții cum un băiețel, în loc să își îngroape cutia cu comori în spatele curții, a cheltuit miliarde de dolari și a creat o navă mai bună decât ce a reușit Guvernul American și le-a trimis în spațiu.
Povestea seamănă un pic cu cea a lui Iron Man, un supererou cu care am crescut toți. Om de știință, inventator, un pic excentric, Tony Stark este unul dintre acei supereroi din benzi desenate care nu au puteri speciale, dar inventează lucruri care să compenseze pentru asta. De fapt, într-un fel este invers – regizorul Iron Man, dar și actorul care l-a interpretat, au recunoscut recent că felul în care este conceput personajul pe marele ecran a fost inspirat de Elon Musk și de ambițiile lui exotice.
După lansarea rachetei, Elon Musk a mai dezvăluit o comoară ascunsă pe Falcon: pe o placă de circuite din Tesla scrie „Fabricată pe Pământ, de către oameni“. E un mesaj de visat cu ochii deschiși, de topit bariere și făcut punți peste prăpăstii. Sunt rare momentele când te bucuri de specia ta, așa că acesta merită prelungit încă un pic.