Fac parte dintre cei care au păreri despre filmul câștigător al Ursului de Aur, Nu mă atinge-mă fără să-l fi văzut. Ba chiar, am o părere despre părerea lui Dan Negru, care s-a declarat dezgustat și ne-a îndemnat pe toți cei care ne-am bucurat de performanța filmului să ne băgăm Ursul de Aur în fund. „Dacă aș posta aici imagini din film, FB mi-ar dezactiva contul“, a spus Negru. Și, din păcate, aici îi dau dreptate.
În luna februarie 2018, în Franța, a început un proces despre care se tot vorbește de câțiva ani, alintat drăgăstos „Facebook împotriva vaginului“. Mai precis, este vorba despre un profesor francez căruia i-a fost suspendat contul de Facebook după ce a postat imaginea picturii L’Origine du mode de Gustave Courbet, din 1866. Expusă la Muzeul Orsay, opera de artă ilustrează destul de realist organele genitale ale unei femei. Facebook a dezactivat contul de pe care a postat imaginea, confundând-o cu o imagine pornografică. Posesorul contului a dat în judecată Facebook pentru limitarea dreptului la liberă exprimare, iar o primă victorie a avut-o în 2015, când s-a decis că procesul poate avea loc pe teritoriul Franței, nu doar în California, așa cum scrie în termenii și condițiile de utilizare a platformei.
Între timp, de la declanșarea conflictului, Facebook și-a schimbat și „standardele de decență“. În prezent, Facebook restricționează nuditatea deoarece „o parte din audiența globală poate fi sensibilă la acest gen de conținut – în special din cauza vârstei sau a contextului cultural“. Declară că sunt interzise fotografii ale organelor genitale, imagini ale sânilor feminini, dacă este vizibil sfârcul. Facebook declară că nu cenzurează imagini ale alăptatului și nici cicatrici ale mastectomiilor. Și, ca rezultat al numeroaselor critici, susține de asemenea că nu cenzurează imagini ale picturilor, sculpturilor sau alt tip de nuditate artistică.
Lista erorilor contrazice însă afirmațiile. În luna decembrie a anului trecut, Facebook a cenzurat pe criterii de „pornografie“ o imagine cu Venus din Willendorf, o statuie veche de 30.000 de ani, reprezentare a fertilității feminine. Patru încercări de a contesta decizia Facebook au rămas nerezolvate.
În 2016, o fotografie cu femei aborigene, goale de la brâu în sus, implicate într-un dans ritualic și pictate pe corp cu însemne tradiționale, a fost considerată indecentă. Un caz care a stârnit extrem de multe discuții a avut loc tot în 2016, când Facebook a cenzurat o celebră fotografie din timpul războiului din Vietnam în care apărea o fetiță de nouă ani, dezbrăcată, care fugea de un atac chimic.
Fotografia din 1972 câștigase Premiul Pulitzer. În lista imaginilor indecente se mai găsește și statuia Micii Sirene din Copenhaga, a lui Hercule din Kassel, „Make America Great Again“ – o caricatură a unui Donald Trump ne-dotat în pielea goală și, mai amuzant decât atât, o fotografie cu un tort decorat cu biluțe de marțipan care cumva au fost interpretate ca fiind 12 sfârcuri.
La sfârșitul lunii februarie 2018, un muzeu din Frankfurt care a dorit să își promoveze expoziția cu picturi de Rubens de acum 400 de ani a trebuit să capituleze în fața politicii de publicitate a Facebook. Nu putea folosi imagini cu picturile originale. Una dintre ele era cea a Mântuitorului, despre care algoritmul automat al platformei a spus că stătea într-o poziție „prea sugestivă“.
Facebook are, deci, un lung șir de rateuri în cenzură. Dacă arta de acum 30 de milenii poate ofensa, cu siguranță ar fi și cazul filmului câștigător al Ursului de Aur. Dar asta nu îl face mai puțin artă.