Pe început de toamnă e încă liniște pe scena politică, la capătul câtorva luni bune de hărmălaie generală. În PSD, războiul sudiștilor a luat sfârșit (cel puțin deocamdată!), opoziția n-are suficientă forță pentru a impune teme pe agendă, iar președintele Klaus Iohannis n-are chef de vorbă în ultimele săptămâni. Doar Dragnea tropăie pe holurile Parlamentului, iar când intră în birou caută soluția miraculoasă pentru a scăpa de propriile dosare.
E tot mai complicat să analizezi politica românească. Glumind, analiștii politici independenți ar trebui concediați până se limpezesc apele. Nu mai e nimic rațional în deciziile pe care partidul de guvernământ le ia în ultimul an și jumătate. Nici o teorie nu s-a adeverit în ultima vreme, pentru că au dispărut bunul-simț și înlănțuirile logice din politică. Câtă vreme Dragnea e preocupat doar să scape de condamnare, e clar că nu mai e loc de gingășii. Se joacă tare, iar declarațiile, tot mai amenințătoare, sunt dincolo de limita suportabilității.
Și totuși, Liviu Dragnea merge pe un fir subțire de ață. E drept că a trecut de jumătatea drumului, dar până la capăt încă mai are de străbătut cale lungă. Acțiunile de destructurare a Justiției sunt în desfășurare, iar instituțiile se clatină zdravăn. Unele au capitulat, altele sunt anesteziate, cu toate astea liderul PSD încă nu și-a văzut visul cu ochii. Ordonanța de amnistie și grațiere nu se află printre prioritățile ministrului Justiției Tudorel Toader, iar o eventuală schimbare din funcție a rectorului suspendat de la universitatea din Copou ar putea declanșa un scandal imens între PSD și ALDE.
Chiar dacă actuala căruță guvernamentală merge mai departe, Tăriceanu are tot interesul să tergiverseze lucrurile. Nu pentru că n-ar vrea amnistie, ci pentru că a înțeles că orice ajutor oferit lui Dragnea înseamnă sabotarea aspirațiilor sale prezidențiale.
Dacă liderul PSD își rezolvă rapid problemele cu Justiția, atunci șansele lui Tăriceanu pentru Cotroceni sunt compromise. Liderul ALDE încă mai speră că va fi sprijinit anul viitor și de PSD la prezidențiale. Dacă Dragnea va fi salvat în această toamnă de OUG, atunci ne putem aștepta ca liderul PSD să candideze la președinție. Sună comic scenariul cu Dragnea prezidențiabil, însă imaginați-vă ce dor de revanșă va avea tătucul de Teleorman după marea eliberare.
Nu e greu de anticipat cum filialele PSD îi vor cere una după alta lui Dragnea să intre în cursă, iar pe de altă parte cum Guvernul va goli vistieria statului pentru tot felul de pomeni și de majorări de salarii și de pensii.
Deja se vorbește de dublarea, ba chiar triplarea pensiilor, începând cu 2021 și e foarte posibil să mai asistăm la încă o majorare considerabilă de lefuri în zona bugetară. Va fi sărbătoare pentru liderul suprem. Nu vă uitați că azi Dragnea are 7 la sută cotă de încredere. Dacă scapă fără condamnare, cu o Justiție pusă la pământ, cu instituții servile, cu o legislație electorală favorabilă și cu bani împărțiți cu nemiluita, Liviu Dragnea nu va mai fi cel de acum.
La modul cum arată zilele astea lucrurile, recursul de la Înalta Curte nu-i poate fi favorabil liderului PSD. Însă până la sentință vor trece trei-patru luni. Timp suficient ca liderul PSD să aranjeze legile, astfel încât să dispară condamnarea din dosarul cu referendumul, să se evapore fapta pentru care a fost condamnat în prima instanță în cazul angajărilor din baronatul Teleorman, ba chiar să fie oprite cercetările în dosarul Belina.
Există însă și posibilitatea ca planul lui Dragnea să se năruie. Adică Parlamentul și Guvernul să întârzie legislația care l-ar face scăpat pe liderul PSD. Chiar dacă aripa disidentă din partid a fost redusă la tăcere, oamenii ăia n-au dispărut din peisaj. Conduc în continuare filiale, au în subordine parlamentari, știu cu toții că dacă Dragnea rămâne la butoane, vor pleca și ei unul câte unul din funcții.
Puternicul Liviu Dragnea e așadar vulnerabil. Are suficienți adversari în partid, dar și în afară, iar barca poate lua oricând apă. ALDE mârâie, la fel și UDMR. E tot mai greu să-i ții pe toți cu burta plină, iar în plus se apropie și alegerile. Singurul căruia nu-i pasă deocamdată de anul electoral 2019 e chiar Dragnea. Pentru că omul are de rezolvat alte probleme. Însă cei din jurul său știu că se apropie decontul. Inclusiv filialele PSD de prin țară sunt conștiente că la europarlamentare, în marile orașe, va fi un dezastru.
Singura previziune care se poate face azi e că nu va mai trece mult timp până vom afla încotro o apucăm. Dacă în următoarele săptămâni legislația nu va fi mutilată, atunci mai e o șansă. Dacă legile lui Dragnea ajung în „Monitorul oficial“, atunci scapă cine poate.