Este anul 40 după JC. Patru decenii după ce John Carpenter a realizat unul dintre cele mai importante filme horror din toată istoria genului, rău-famatul Halloween. Astăzi, la capătul unei serii cu prea multe episoade, Halloween mai primește o continuare, una care are un succes de casă demn de un blockbuster.
Filmul lui Carpenter este adevăratul punct de plecare a subgenului slasher, filmele în care psihopați implacabili asasinează și hăcuie armate întregi de adolescenți și, mai ales, fete frumoase. Așa cum spune un critic, „nu chiar echivalentul lui 2001 pentru genul horror, dar foarte aproape de acest statut“. Cum resuscitezi Halloween, din nou, în cinematografe? Pur și simplu realizezi o continuare, ignorând complet cele nouă episoade de slabă calitate care au urmat filmului inițial. Și, ca să nu fii acuzat (prea tare) de oportunism, te asiguri că la proiect participă starurile și regizorul original.
Prin urmare, noul Halloween, cel care sperie lumea zilele acestea în cinematografe, poartă pe generic numele lui John Carpenter (în rol de producător executiv și de compozitor al coloanei sonore), cel al lui Nick Castle (care l-a jucat pe maniacul Michael Myers în 1978) și, nu în ultimul rând, cel al lui Jamie Lee Curtis, care s-a lansat cu rolul din primul Halloween. „Fă-l simplu și implacabil“ –acesta a fost singurul sfat dat de John Carpenter lui David Gordon Green, regizorul filmului actual. Dar dacă prezența lui Carpenter a fost mai mult decât discretă în cursul producției, simplul lui nume atașat proiectului a fost un certificat de garanție, după ani de continuări și reinventări de calitate îndoielnică. „Pur și simplu l-am convins că un Halloween cu participarea noastră este de preferat decât un Halloween fără noi“, spune producătorul Jason Blum.
Aducerea în echipă, chiar și într-un rol limitat, a lui Carpenter este aproape o performanță. Acesta, trecut de 70 de ani, pare a fi total dezinteresat de Hollywood și este mult mai preocupat de actuala sa carieră de compozitor de muzică electronică. Ani la rând s-a dezis de continuările primului Halloween („Halloween II este o abominație“) și vede cu ochi răi încercările studiourilor de a reface sau continua filmele sale mai vechi. Acum aprobă acest nou „al doilea“ episod pentru că, spune el, „povestea este cu adevărat inovatoare și proaspătă“.
„Povestea“ este, atât pentru Blum, cât și pentru Carpenter, elementul cel mai important. „Singurul lucru care m-a interesat cu adevărat este o poveste bună. Nu mă interesează ce vor fanii. Vor fi captivați dacă ai o poveste bună și dacă o spui bine. Asta place tuturor. Esența unui film este o poveste bună“, explică John Carpenter.
Cât despre Jason Blum, producătorul care domnește, practic, asupra actualului val de filme horror de succes, el își explică reușita printr-un set de reguli pe care le aplică tuturor filmelor pe care le produce:
– filmul trebuie să funcționeze fără nici un element horror. Intriga trebuie „să țină la drum“ singură, debarasată de elementele de gen, la fel ca o dramă normală – groaza e un bonus;
– nu trebuie să încerci să sperii spectatorii în primele 5-10 minute ale filmului;
– preferă să lucreze cu regizori sau actori talentați, dar care nu sunt neapărat specializați în horror. În ochii săi, un bun realizator de filme horror este mai puțin interesant decât un regizor bun pur și simplu.