Hapax se cheama tema pentru vacanta asta de iarna si, chiar daca seamana cu antrax, nu presupune ascultarea nici unei formatii rock. Hapaxul e un cuvint care nu a aparut decit o singura data intr-un anumit corpus (poate fi vorba de opera unui autor sau de starea unei limbi, intr-o epoca precisa). Exemple clasice ar fi ptyxul dintr-un vers al lui Mallarme (sensul cuvintului astuia ciudat e dat de relatiile sonore si de sens ale cuvintelor din jur, ceea ce incurca lucrurile si mai mult) sau honorificabilitudinitatibus (capacitatea de a obtine onoruri) la Shakespeare sau wimble (confuz) la Joyce. Ar trebui, deci, ca enticlopedistii din toata lumea, asaltati de cuvintele Craciun, revelion, sampanie, cadou si bucurie, sa aiba demnitatea de-a spune, in sinea lor, „nu!” vechiturilor astora si de-a incepe sa caute doua sau trei formulari nemaiauzite, pe care sa le rosteasca in minte, ca o garantie a propriilor resurse creatoare.
De fapt, e firesc sa incepi un an nou cu niste cuvinte noi. Eu propun, ca sa nu spuna gurile rele ca ma sustrag tocmai de la propriile mele cazne jucause, velolingvia (capacitatea de a vorbi ca o bicicleta, intorcind pe toate partile aceleasi cuvinte si agatindu-ti tivul de la fusta in argou intepator), babotors (cind un arab infiorator exploateaza femeile batrine cu par lung si alb si le foloseste ca torcatoare ale propriului par; asta e cam bolnava, dar n-am sa ma scuz pentru ea) si muflecii! (e interjectie: asa stranuta tucanul). Acum Enticlopedia poate trece linistita in anul cel nou.