A fost „simbolul puterii industriale a Franței în relativ tânăra Republică“.
Un veritabil simbol al progresului științei, al tehnicii, al construcțiilor, „un simbol care a marcat spiritele cu dimensiunea, originalitatea și structura lui“, spune arhitectul și istoricul Bertrand Lemoine.
Și totuși, atunci când a fost inaugurat ca vedetă a Expoziției universale din 1889, în data de 15 mai, Turnul Eiffel, cu cei 300 de metri înălțime, n-a plăcut tuturor francezilor.
„Multe personalități, precum Maupassant sau Charles Garnier, arhitectul Operei din Paris, s-au revoltat contra Turnului. L-au criticat în termeni violenți, l-au acuzat că desfigurează orașul“, amintește Bertrand Lemoine.
Dar turnul s-a bucurat de succes, a fost vizitat de două milioane de oameni în 1889 și a rămas în picioare ca simbol al Parisului, deși a fost un moment în care autoritățile s-au gândit să îl demonteze. Turnul, construit inițial ca o atracție provizorie, a fost salvat de însuși creatorul lui, Gustave Eiffel, care a reușit să convingă autoritățile de utilitatea lui științifică. Astăzi, cu 7 milioane de turiști numai în 2018, el este unul dintre cele mai vizitate monumente franceze.