Paramount Pictures a lansat biopicul Rocketman în săli imediat după premiera mondială de la Cannes.
Filmul care îl are pe Taron Egerton în rolul lui Elton John e doar parte dintr-un întreg. Așa cum declara fiul lui David Bowie la începutul acestui an, biopicul despre tatăl său (care se va numi, se pare, Stardust) nu va avea muzica lui Bowie pe coloana sonoră, pentru că producătorii nu au reușit să cumpere drepturile (asta va suna ciudat, dar, în fine, mai e până atunci). Deocamdată, filmul despre viața lui Elton John pică bine în siajul creat de Bohemian Rhapsody, mai ales că e regizat de Dexter Fletcher, care a preluat Bohemian Rhapsody după ce Bryan Singer a fost pus pe liber.
La fel ca Bohemian Rhapsody, Rocketman e un fan film, deci nu te aștepți să fie inventiv formal, ci fidel subiectului și encomiastic fără vină. E flamboiant, colorat, energizant și plin de muzică, așa cum trebuie să fie un film despre Elton John. Acesta e și producător executiv, poziție de care nu s-a folosit ca să cenzureze munca celorlalți. În urmă cu câteva zile, presa scria că, dimpotrivă, chiar a refuzat să domolească scenele de sex și droguri, deși producătorii se temeau pentru rating, dorind o audiență de la 13 ani în sus. „But I just haven’t led a PG-13 rated life“, a exclamat Elton John pentru „The Guardian“.
Filmul trebuia să fie făcut acum 20 de ani, dar mai multe studiouri nu au înțeles viziunea pe care Elton John o avea asupra filmului, el insistând pe latura fantastică pe care o considera importantă pentru film. De pildă, spune Elton John, atunci când a cântat la clubul Troubadour din Los Angeles a simțit efectiv cum totul a început de la un moment dat să leviteze. Ceea ce vă dorim și dumneavoastră.
„Aș vrea să fie toată lumea fericită“
Un alt film pe care îl puteți vedea în această perioadă pe marile ecrane e un proiect mai deosebit intitulat Guvernul copiilor și semnat de Ioana Mischie. E cumva impropriu să-l numești documentar, după cum nici ficțiune nu e. Mai degrabă, așa cum și scrie pe generic, e o arhivare a dorințelor a o sută de copii în anul de grație 2018, adică la 100 de ani de la crearea statului românesc modern, pentru următorii 100 de ani.
Acesta e primul capitol al unui proiect mai mare conceput de Ioana Mischie în 2017 ca doctorand Fulbright la USC School of Cinematic Arts din Los Angeles.
Filmat în 3D (cu noul aparat Alpha 3D Rig), Guvernul copiilor aduce în fața noastră (și a unor ecrane colorate) o sută de copii ale căror gânduri sunt grupate tematic, pe capitole. Pentru un film de cinema de aproximativ o oră și jumătate, Guvernul copiilor este puțin cam static, deși copiii sunt puși să facă diverse lucruri în fața camerei – să se învârtă într-un scaun, să se strâmbe, să facă mișcări de karate ș.a.m.d., alte semne de punctuație fiind puse de animație.
Ce e mai interesant sunt lucrurile pe care copiii le spun și care ar trebui să capete relevanță în timp. Un astfel de proiect va fi mai interesant peste 50 de ani decât acum.
Asta e și premisa proiectului care, în plus, și-a propus să fie o platformă care să încurajeze creativitatea. Alte capitole ale proiectului vor fi un serial web, experiențe VR și evenimente live. Nu știu dacă am înțeles bine, dar Ioana Mischie vrea să-i urmărească pe acești copii și în timp.
(Textul de azi e cam expediat, dar efectiv iar m-am încurcat în textele de rubrică predate în avans înainte să plec la Cannes și a trebuit să încropesc ceva în mare grabă.)
– Rocketman – de Dexter Fletcher, cu Taron Egerton, Jamie Bell, Richard Madden, Bryce Dallas Howard
– Guvernul copiilor – de Ioana Mischie, cu o sută de copii români