Există păreri cum că ar fi un mijloc de tortură medieval, rămas în viețile noastre pentru a chinui sufletele nesigure.
Există păreri că oamenii de peste 1.000 de ani vor privi relicve arheologice și își vor pune întrebarea cum au suportat femeile, ani la rând, acest chin. Și mai sunt și acei care cred că fără ele, nu poți fi femeie. Tocurile. Acum și cu dușmani publici.
În Japonia, titlurile din presă sunt cucerite de un termen nou – #KuToo, un fel de #Metoo, combinat din cuvintele japoneze pentru „tocuri“ și „durere“. Este simbolul unei mișcări împotriva obligației de a purta tocuri la serviciu, o cerință a multor companii din acea zonă a Asiei. Fenomenul cultural, pornit la începutul anului 2019 de un fotomodel, s-a transformat într-o petiție adresată guvernului, prin care se cere promulgarea unei legi care să le interzică organizațiilor să își oblige angajații să poarte tocuri.
Petiția a adunat peste 23.000 de semnături. Dar mai mult decât semnături, petiția a adunat păreri și de o parte, și de alta. Dezbaterea a devenit una serioasă și a căpătat vizibilitate în spațiul public. Femeile au început să își fotografieze rănile de la picioare cauzate de tocuri, în timp ce alții au contracarat că acest cod vestimentar impus femeilor nu diferă în esență de cerința ca bărbații să poarte la birou pantofi de piele. Recent, ministrul Muncii și Sănătății a răspuns public petiției, susținând că tocurile sunt necesare pentru bunul mers al afacerilor.
Dezbaterea a existat și în Europa. În 2015, de exemplu, Festivalul de la Cannes a fost criticat virulent pentru că nu ar fi permis intrarea la proiecții unor spectatoare care purtau pantofi (eleganți) cu talpă joasă. Cannes este cunoscut pentru insistența sa asupra unui cod vestimentar, dar decizia a cauzat controverse. Mai multe actrițe au protestat venind pe covorul roșu în picioarele goale. Actrița Kristen Stewart, adversară declarată a tocurilor, a venit „cățărată“ pe 12 cm oferiți de o pereche foarte la modă de pantofi Louboutin, după care s-a oprit în fața camerelor de luat vederi, s-a descălțat în mod ostentativ și a urcat în picioarele goale treptele de la intrare.
Și în Norvegia problema tocurilor a ajuns subiect de dezbatere publică, după ce a devenit public codul vestimentar de 22 de pagini al unei companii aeriene. Printre altele, femeilor li se cere o adeverință de la medic dacă doresc să poarte pantofi cu talpă plată. În urma presiunii publice, atât acea companie, cât și restul liniilor aeriene din Norvegia au declarat public că au eliminat orice obligație a angajatelor de a purta tocuri. În Marea Britanie, o petiție similară celei din Japonia a adunat 150.000 de semnături, ceea ce a condus la formarea unei comisii parlamentare dedicată tocurilor care a declarat că organizațiile au voie să impună coduri vestimentare, dar acestea trebuie să fie „rezonabile“.
Un institut medical dedicat sănătății coloanei vertebrale, Spine Health Institute, estimează că peste 40% dintre femeile adulte până în 50 de ani poartă tocuri zilnic.
Prețul pe care îl plătește corpul este ridicat: apar probleme ale coloanei vertebrale, capul este forțat într-o poziție nefirească, iar presiunea anormală asupra tălpii are efecte pe termen lung. Frumusețea costă, dar uneori decizia prețului se ia la nivel foarte înalt.