Nu am cunoscut, întâlnit, zărit de la 10 metri depărtare, văzut la televizor sau auzit vreodată de un tânăr de 16 ani mai antipatizat decât Greta.
În general, cei aflați la vârsta asta sunt priviți cu speranță sau, la polul opus, cu îngăduință, dar rareori sunt arătați cu degetul ca fiind demn de dispreț.
Justin Bieber, în vârful carierei lui de enervant, cu șuvița în ochi și mult mai puține tatuaje decât are acum, a stârnit mai puțină antipatie decât Greta. Greta Thunberg, 16 ani, Suedia, activistă de mediu.
Greta Thunberg este un nume de care s-a auzit foarte des în ultimul timp, datorită insistențelor ei cum că planeta noastră nu are un viitor strălucit. A început prin a chiuli în fiecare vineri de la școală și a protesta. A început să angreneze alți tineri de vârsta ei în aceeași idee, până când mișcarea s-a răspândit peste tot în Europa. Anul trecut a vorbit la Davos, în fața bogaților lumii. Recent, a vorbit la summitul ONU, în fața liderilor mondiali, alterând un discurs cu pumnul închis și lacrimi cu cititul de pe hârtie. Și până aici i-a fost. Urmează un inventar a celor mai răspândite modalități în Greta a fost criticată.
– „Un copil bolnav psihic exploatat de părinții ei și internaționala de stânga.“ Comentariul a fost făcut de Michael Knowles, la FoxTV. El s-a apărat că, faptic vorbind, Greta are afecțiuni pe care părinții le-au recunoscut public – sindrom Asperger și depresie. Greta a declarat public că are Asperger, atribut pe care îl numește „superputerea“ ei, pentru că o ajută să se concentreze pe un lucru. Fox a avut decența să recunoască faptul că acel comentariu a fost folosit pentru a discredita tot ce spune tânăra și să-și ceară scuze.
– „O tânără foarte veselă, ce privește spre un viitor minunat și strălucitor“ – remarcă sarcastică a lui Donald Trump, alături de imaginile cu Greta furioasă, la summitul ONU. Da, președintele american a găsit potrivit să nu zică nimic despre ce face SUA pentru climă, să nu abordeze subiectul deloc, ci să ia în derâdere faptul că o fată de 16 ani este „cam supărici“. Greta l-a contracarat perfect, pentru că și-a însușit descrierea, care acum este trecută ca linie autobiografică pe contul ei de Twitter.
– „Și propaganda nazistă folosea fetițe blonde supărate“ – Dinesh D’Souza, conservator american. Fără comentarii.
– „Vorbește prea simplificat, știința nu poate fi redusă la atât.“ Practic, după zeci de ani în care oamenii de știință au încercat să prezinte problema în cel mai simplu mod (dar tot prea complicat pentru oamenii ocupați), să prezinte dovezi, să explice că problema climei este una complexă și în continuare nu se fac mari progrese, i se reproșează unui copil faptul că nu este suficient de nuanțat în declarații, ca și cum responsabilitatea adevărului științific șade doar pe umerii ei și ea este responsabilă ca toată lumea să înțeleagă totul corect.
– „Ce încruntată e“/ „Nu a zâmbit deloc“/ „Da, dar e prea isterică“ – nu, nu sunt comentarii venite din anii ’60, de la bărbați cu un trabuc în gură care ciupesc femeile de fund, ci din anul 2019, când în continuare este inacceptabil ca o tânără să fie furioasă și nezâmbitoare atunci când transmite ceva.
Interesant este că toate aceste comentarii vin de la adulți. Există, pe lângă ei, și ceilalți – tinerii –, cei care ies în stradă pentru climă, iar data viitoare votează și ei.