Știm rezultatele primului tur de la prezidențiale. Klaus Iohannis a adunat 37,5 puncte procentuale, Viorica Dăncilă 22,69, iar Dan Barna 14,73. Mircea Diaconu a strâns aproape 9 procente, Theodor Paleologu 5,5, iar Kelemen Hunor 4.
Cam toți candidații se pot declara mulțumiți, mai puțin șeful USR, Dan Barna. După scorul Alianței 2020 din primăvară (22,4 la sută la europene), simpatizanții USR și PLUS sperau ca Barna să prindă fără probleme finala. N-a fost să fie, iar cauzele sunt mai multe. Nu e vorba doar de prestația candidatului Barna, ci de un șir de greșeli pe care liderul USR le-a comis din vară încoace.
Cea mai mare trăsnaie a fost punerea mandatului de lider al USR pe masă, taman când partidul ar fi trebuit să tureze motoarele pentru prezidențiale. Acuzațiile formulate din interiorul partidului de Cosette Chichirău legate de dictatura din partid sau de posibilele fraude la votul intern i-a demobilizat pe activiștii USR și a sădit neîncrederea în rândul simpatizanților formațiunii. Păi dacă Barna nu e bun ca președinte USR, de ce ar fi nimerit să ocupe funcția de președinte? A fost întrebarea la care liderul USR n-a putut oferi un răspuns credibil.
Posibil ca Dan Barna să fi știut din start că șansele sale de a intra în finală sunt minime, dar să-și dorească mai degrabă securizarea postului de președinte USR, știind că ar putea urma contestări serioase după eșecul din primul tur.
De altfel, existau studii care arătau că o treime din publicul USR-PLUS votează Klaus Iohannis la prezidențiale. A fost exact felia lipsă la scorul pe care Barna l-a obținut duminica trecută.
Cu toate acestea, reluarea ostilităților în interiorul USR ar afecta și mai mult procentul pe care alianța îl are în acest moment în sondaje. Posibil ca alegătorii useriști care l-au votat pe Iohannis să-și dorească să revină la matcă, dar continuarea balamucului intern să le schimbe planurile. Adică să-i facă pe unii să stea pe gânduri. Tot cu Dan Barna președinte, USR a obținut alături de PLUS un scor remarcabil la europene. Da, dar partidul a ținut la un nivel rezonabil tensiunile interne, iar toată lumea a tras zdravăn în campanie. De data asta, nimic n-a mers la USR, iar în politică dacă nu muncești trece adversarul pe lângă tine. Soluția logică ar fi fuziunea USR-PLUS. La ce bun două structuri în acest moment? Care e diferența de viziune între liderii USR și cei ai PLUS? Probabil că subiectul va fi pus rapid pe tapet, dar nu este exclus să asistăm la controverse serioase legate de raportul de forțe, accederea în funcții sau de împărțirea posturilor de conducere în teritoriu. Dacă Barna și Cioloș nu înțeleg că aceasta este soluția potrivită, atunci tensiunile se vor acutiza, iar după parlamentarele din toamnă când fiecare formațiune va avea propria armată de parlamentari fuziunea să devină problematică.
La PNL e liniște, din două motive. Partidul a primit cadou guvernarea taman în ultima săptămână de campanie, iar în al doilea rând Klaus Iohannis a intrat în finală cu 15 puncte avans față de Viorica Dăncilă. Cu toate acestea, liberalii au scos pentru candidatul lor mai puțin decât arătau sondajele (cam 3-5 puncte în minus), iar târguiala pentru funcțiile guvernamentale posibil să le fi redus cheful alergatului după voturi. De ce să te mobilizezi când candidatul tău oricum câștigă?
Dacă PNL se va culca pe o ureche în turul doi, probabil că Iohannis va ieși în final câștigător, dar la o diferență pe care puțini ar fi anticipat-o cu doar câteva săptămâni în urmă.
La PSD nu-s motive de bucurie. S-a și văzut în CEX-ul la care Manda și Dăncilă s-au certat ca în iarmarocul de la Dăbuleni.
Intrarea în finală nu e nicidecum o victorie, ci un eșec pentru un partid obișnuit să câștige detașat prima rundă a prezidențialelor. Marea problemă pentru PSD este că matematic, Dăncilă nu prea mai are de unde lua voturi. Nici măcar cele 9 puncte ale lui Mircea Diaconu nu-s toate sigure, pentru că actorul își dă seama că n-are sens să se compromită, anunțându-și sprijinul pentru candidatul PSD. Pe de altă parte, atât Pro România, cât și ALDE, care au cam 10 la sută împreună, au dat semnale că în turul doi nu va exista vreun consemn dat propriilor simpatizanți.
Câți dintre alegătorii lui Barna o vor vota pe Dăncilă? Să zicem că două puncte s-ar duce către Dăncilă, dar grosul voturilor tot Iohannis le obține. Dinspre Paleologu la fel, iar alegătorii maghiari n-au dovedit nici ei că ar fi fani ai PSD la prezidențiale. Oricât s-ar chinui PSD să întoarcă rezultatul, aritmetica electorală dovedește contrariul. Singura șansă a social-democraților e să aducă la vot alți alegători, dar tot nu le va fi suficient.
Totuși, un scor cu 4 în față pentru Dăncilă în turul doi ar fi o adevărată performanță pentru PSD și în același timp ar însemna un start bun pentru localele și parlamentarele de anul viitor.