Dacă ai chef să rămâi cu oasele întregi, nu lași anotimpul rece să te ia prin surprindere, de parcă toată lumea știe că e decembrie, dar ție nu ți-a spus nimeni.
Îți faci frumușel programare în servis și rogi profesioniștii să-ți verifice nivelul de încărcare a acumulatorului, concentrația antigelului, uzura bujiilor incandescente, starea plăcuțelor de frână și tot ce mai trebuie pentru ca tu în trafic să nu dai impresia că ai conduce sania lui Moș Crăciun. Sau speri, ca și mine, că va fi încă o iarnă cu aspect de primăvară stearpă și îți montezi doar anvelopele de sezon, de gura lumii.
Ieșenilor le spun că eram în zona Capăt CUG, iar cititorilor din afara metropolei noastre le spun că eram pe undeva prin ea. La un moment dat un șofer care nu avea nici un rost să se asigure, fiindcă birjărea mașina firmei, o ia din loc de lângă trotuar și încearcă să execute un foarte din scurt viraj la stânga, peste banda mea, cu intenția vădită de a ajunge pe sensul opus, fapt care cred că i-ar fi reușit dacă nu se nimerea taman între farurile mele. L-am trosnit ca pe un iepure de tablă. Nu tare, dar destul cât să se numească accident. Omul nu părea să aibă dubii asupra propriei vinovății, ci doar dădea din mânuțe ca la jocul de mim, la care credeam că mă pricep. Mi s-a părut că mimează Groenlanda acoperită de un strat de nuci de cocos, dar cică nu. Era felul lui de a arăta faptul că băuse niște beri și ar face orice să rezolvăm problema ca băieții, fără asiguratori sau poliție, fiindcă e pâinea lui în joc.
L-am calmat, i-am spus că na, se mai întâmplă, deși nu eram prea bucuros de faptul că farul din dreapta al Sharanului meu era acum împrăștiat pe carosabil. La care omul scoate un levier, cu care reușește să deschidă ușa glisantă laterală a mașinii de serviciu, bolborosind ceva despre o a naibii coincidență. Vă vine sau nu să credeți, el transporta piese de Sharan. Unde mai pui că avea și nebănuite veleități de mecanic, astfel că în nici douăzeci de minute farul meu din dreapta era nou și strălucea de ziceai că nu mai trebuie niciodată aprins. Cum să nu fii mulțumit și să îl ierți pe bietul om?
Ei, uite așa, te prefaci că ai daune morale și i-o bagi pe aia cu alcoolul la volan, că nu se face, că ești încă speriat de cele întâmplate. Și că te-ai simți un pic mai bine cu ambele faruri schimbate, plus niște bujii incandescente, plăcuțe de frână și cinci litri de antigel. Și dacă îmi dai și setul acela de senzori de parcare, să mor dacă nu te pup, cu halena ta cu tot.