Prima mare diferență dintre film de lungmetraj și un film serial este faptul că unul e lungmetraj, iar celălalt serial. Filmul este pălinca de 52 de grade, iar serialul este băutura spirtoasă de 22 de grade, cu aroma de vodcă.
În cazul lungmetrajului se face castingul, actorii primesc scenariul, își fac compozițiile de rol, totul este bine pus la punct. Chiar dacă știi mori în scena patru, ești profesionist și dai tot ce ai mai bun pentru a contura caracterul pozitiv sau, după caz, negativ al personajului tău. Nu ar trebui să difere mult nici pentru seriale, cu excepția celor în care scenariul este scris pe măsură ce filmările avansează. În acest din urmă caz, tu ca personaj trăiești sau mori, te îmbogățești sau falimentezi în funcție de cum te ai cu scenaristul.
Este bine-cunoscut cazul serialului Corporate Games, care prezintă lupta pentru putere în cadrul departamentului IT al unei multinaționale producătoare de scaune de bicicletă. Mike Spence, interpretat de Jackson Vydra Jr,. este tipul tenace, mereu punctual și extrem de productiv. Ce mai, omul pentru care multe compartimente de resurse umane s-ar ucide între ele, angajatul lunii timp de cinci ani consecutiv, de departe candidatul ideal pentru a prelua frâiele departamentului de la fiul patronului, care urma să se mute în alt oraș pentru a pune pe picioare un sediu nou. Evident, toate femeile sunt în limbă după el, dar el familist convins. Cum evidențiezi cel mai bine personajul pozitiv dacă nu prin contrast cu cel rău? Cel care mai mereu întârzie, și vine și mahmur, adică Joaquin Maduro, interpretat de Enrique Massa, dar pe care nu îl poate da nimeni afară fiindcă în Afganistan unchiul lui Joaquin l-a salvat pe patronul firmei. Trebuie sesizată și tenta ușor rasistă, foarte bine folosită pentru a puncta răul până la capăt.
Toate se îndreptau spre deznodământul acela motivant pentru toți tinerii serioși care se țin de carte, până în seara în care, în același bar fiind, Jackson Vydra a profitat de faima adusă de serial și a agățat fata la care se holba insistent însuși scenaristul. A doua zi s-a aflat că Mike Spence fura de trei ani bani din fondul de pensii al angajaților firmei, pe care îi spărgea cu prostituate asiatice. Mai mult decât atât, Joaquin întârzia fiindcă avea grijă, cu discreție totală, de abuelita lui senilă și imobilizată la pat, care îl crescuse și pe care o respecta și o iubea, spre deliciul audienței. Asta înseamnă să fii un scenarist bun, să știi să conturezi personaje cu trăsături fără echivoc.