Scrutinul de duminica trecută n-a fost câștigat de PNL. Dar nici de PSD-ul condus de Marcel Ciolacu. Și nici de USR-PLUS. Fiecare din cele trei grupări a ieșit pe plus, cum fiecare formațiune a avut și minusuri. Am avut ceva surprize, dar și primari care și-au reconfirmat fără probleme mandatele, asta și pe fondul unor alegeri într-un singur tur.
Așteptările PNL erau cu mult mai mari. 34 la sută la votul politic pe țară nu e un rezultat remarcabil. De altfel, dacă am fi luat în calcul toate afirmațiile pe care Rareș Bogdan le-a făcut de-a lungul campaniei electorale, ne-am fi dat seama că scârțâie ceva la liberali. În debutul campaniei, se zicea în interiorul PNL că scorul partidului va fi de 40 la sută. Apoi s-a vorbit de 37-38, pentru ca în finalul campaniei estimarea liderilor partidului să coboare la 35.
Totuși, e cel mai bun scor pe care PNL îl ia singur în alegerile locale. Liberalii au câștigat Iașul, reușind să triumfe și la Constanța, fief PSD. Tot PNL a câștigat și Consiliul Județean Vrancea, detronându-l pe eternul Marian Oprișan. Însă pentru PNL au venit și câteva surprize. Neplăcute, evident.
PNL a pierdut Brașovul, dar și Timișoara. Sunt două fiefuri vechi ale dreptei, unde de data asta a câștigat USR PLUS. PNL a fost învins și la Alba Iulia, tot de către USR, care a defilat acolo cu fostul viceprimar PNL. O altă surpriză s-a înregistrat la Primăria Botoșani, unde liberalul Cătălin Flutur a fost învins de candidatul PSD. Tot o surpriză pentru PNL a fost și scorul mic obținut pe partide în Capitală, acolo unde USR PLUS continuă să dețină supremația pe zona dreptei.
Social-democrații au luat cam 30 la sută pe votul politic. Nu e un scor chiar rău dacă ne gândim că la europenele din 2019 partidul abia scotea 22 la sută. Însă PSD nu are motive de bucurie. Partidul avea o zestre de 1.700 de primari, iar aproape 300 dintre ei s-au pierdut pe drum. Pe de altă parte, edilii PSD au tras în campanie în primul rând pentru ei, apoi pentru coșul mare al partidului. Nu e clar dacă același entuziasm îl vor mai avea primarii PSD și la parlamentarele din 6 decembrie. PSD a pierdut fiefuri importante, precum Iași, Vrancea sau Giurgiu. Iar în Ardeal au existat județe în care partidul abia dacă a atins 10 la sută. PSD are însă șansa revenirii dacă îi va abandona pe vechii baroni și va promova figuri noi.
Rezultatul de la București nu poate fi trecut neapărat la bile negre pentru PSD, pentru că ar fi fost o surpriză uriașă dacă Gabriela Firea ar fi reușit să-l bată pe Nicușor Dan. O victorie a PSD în capitală ar fi dat un alt tonus partidului, dar în același timp ar fi complicat lucrurile în interiorul partidului.
Nici în tabăra USR PLUS nu-s motive de țopăială. Noua formațiune n-a luat mai nimic în urbanul mic și în rural, dar a reușit performanțe peste așteptări în orașele mari. Victoriile de la Timișoara și Brașov sunt remarcabile, reușitele fiind posibile în fața unor vechi primari liberali, respectiv Nicolae Robu și George Scripcaru. De remarcat atitudinea deschisă a timișorenilor față de un cetățean de origine germană (Dominic Fritz).
Alegerile locale s-au încheiat așadar fără o victorie concludentă a vreunui partid. PNL încearcă să mimeze că este câștigătorul detașat al scrutinului, doar că nu prea îi iese. Liderii liberali se așteptau la mult mai mult, dovadă că au și început decapitările în filialele PNL cu rezultate slabe.
Peste două luni românii vor merge la alegerile parlamentare. Va fi cel mai important scrutin din ultimul an și jumătate, pentru că va indica direcția României în următorul mandat.
PNL are fără îndoială prima șansă în alegerile din 6 decembrie, însă compromisurile uriașe pe care liberalii le-au făcut la alegerile locale ar putea răsturna toate calculele. În plus, PNL începe deja să achite nota de plată după preluarea guvernării, deși n-a avut o perioadă prielnică, întrucât n-a avut majoritate în Parlament, iar în plus a mai venit și pandemia.
Urmează o perioadă politică încărcată până spre finele anului. Dacă și covidul le va permite românilor să meargă la urne, de la 1 ianuarie ne potolim cu politica. Patru ani vom ști cine ne conduce la nivel local și cine va guverna această țară. Următoarele alegeri vor fi abia în 2024. Timp berechet să ne apucăm serios de treabă.
1 Trackback