„Libertate“ și propagandă, made in China
Legislatorii din Hong Kong au votat, fără opoziție, o lege primită „în plic“ de la Beijing care permite acum o cenzură strictă a filmelor, pe un fundal mult mai larg de restrângere a drepturilor democratice în fosta colonie.
Conform noii legi, orice film poate fi interzis dacă „susține, glorifică, încurajează și incită activități ce pot pune în primejdie siguranța națională“. Vinovații pot fi pedepsiți cu ani de închisoare și amenzi. Mai mult, cenzorii pot interzice filme deja lansate de ani de zile.
Odată cu această lege, Hong Kong nu se mai bucură de statutul precar de „excepție culturală“ în China. Este o uriașă lovitură industriei cinematografice locale, fosta colonie fiind cunoscută drept unul dintre cele mai fertile centre de producție cinematografică, reputat atât prin filmele cu arte marțiale, cât și prin producții de clasă mondială precum In the mood for love al lui Wong Kar-wai.
Anul acesta, pentru prima dată din 1969 încoace, a fost interzisă, la fel ca în China, difuzarea ceremoniei Oscar, în ciuda nominalizării unui regizor local la premiu.
În mod ciudat, la Hong Kong este încă permisă urmărirea canalelor de streaming Amazon și Netflix, acesta din urmă propunând spre vizionare, încă, documentarul Joshua: Teenager vs. Superpower, despre militantul pro-democrație Joshua Wong, în prezent arestat pentru „acțiuni subversive“.
În acest timp, Partidul Comunist Chinez face mare caz de triumful uriaș la box-office al filmului The Battle at Lake Changjin.
Un blockbuster cu un buget uriaș creat cu scop propagandistic, The Battle at Lake Changjin arată cum trupele chineze îi bat pe aroganții militari americani într-o bătălie din timpul războiului din Coreea. Filmul este campion la box-office în China, unde a întrecut fără drept de apel producțiile americane și are încasări, spun autoritățile, de peste 800 de milioane de dolari numai de pe piața chineză.
Este un succes inevitabil, fiindcă statul chinez a aprobat o imensă campanie de reclamă gratuită producției, practic atenționând cetățenii că „este datoria lor patriotică să vadă filmul și că partidul ar fi foarte dezamăgit dacă ei nu s-ar achita de această datorie“. În multe locuri din China, The Battle… este singurul film care rulează la cinematografe.
Chiar și în aceste condiții, Dune, lansat în China, a avut încasări destul de ridicate, de 40 de milioane de dolari, puțin față de așteptări, mult în situația de față. Prin urmare, publicația chinezească „Global Times“ s-a rățoit la americani, avertizându-i să nu își facă mari speranțe și că, de acum înainte, nu mai pot domina box-office-ul cu filmele lor și că, dimpotrivă, încasările din China au devenit indispensabile pentru Hollywood.
Ceea ce pune marile studiouri de la Hollywood într-o situație extrem de jenantă după ce, ani la rând, din lăcomie pentru bani chinezești, au permis în producțiile lor cenzură și autocenzură menită să nu supere reprezentații partidului comunist.
Picasso, nudul ascuns și IA-ul
Ascuns bine sub tabloul Le repas de l’homme aveugle (1903) al lui Pablo Picasso, cercetătorii de la Metropolitan Museum au descoperit în 2010 o altă lucrare a celebrului pictor ce prezintă nudul unei femei. Doi specialiști în neurologie și fizică, Anthony Bourached și George Cann, ajutați de o inteligență artificială și de tehnologie de imprimare 3D au reușit să extragă nudul ascuns și să realizeze o versiune imprimată a acestuia, expunând publicului pentru prima oară acest tablou pierdut. Cei doi cercetători au demarat un proiect artistic numit Oxia Palus prin care încearcă să aducă la viață astfel de picturi pierdute, ei resuscitând deja o lucrare de Modigliani și un peisaj realizat de Picasso.
Metallica, la școală
Platforma de streaming MasterClass a anunțat că trupa americană Metallica va preda un curs despre „ce înseamnă să faci parte dintr-o formație“, dezvăluind „principiile ce stau la baza longevității unui grup“, dar și tehnici de compoziție prin analiza unora dintre marile lor hituri.
Retragerea șarpelui alb
„Nu vă faceți iluzii, este ultimul meu turneu“, avertizează David Coverdale, liderul popularei formații Whitesnake. Coverdale, care tocmai a împlinit vârsta de 70 de ani, intenționa să se retragă mai devreme, planurile lui fiind date peste cap de pandemie. „Atenție, renunț doar la turnee. Whitesnake va continua să cânte. Am compus în toată această perioadă, am niște idei foarte frumoase, unele îl privesc și pe Jimmy Page. E important să știți că Whitesnake va continua să scoată muzică.“