Eduard Hellvig și-a anunțat demisia de la conducerea SRI, o decizie care i-a luat prin surprindere inclusiv pe liderii politici. Gestul lui Hellvig e întors pe toate fețele inclusiv în interiorul PNL, unde unii îl și văd candidat la prezidențiale.
Posibil ca Hellvig să fi avut într-adevăr relații tot mai reci cu președintele Klaus Iohannis. Unii mai bine informați spun că locatarul de la Cotroceni și șeful serviciilor nu-și vorbeau de aproape un an, dar de regulă în astfel de situații relația se transformă în una instituțională. Cu alte cuvinte, se puteau găsi soluții. Iohannis și Hellvig ar fi putut coabita încă un an, până la următorul scrutin pentru Cotroceni, fără a mai fi necesară nici o demisie.
Au apărut însă speculații privind posibila candidatură a lui Hellvig la alegerile prezidențiale de anul viitor. PNL nu are încă un candidat cu șanse. Formațiunea se află într-o situație delicată, însă nu un șef de serviciu este ceea ce îi trebuie partidului după o guvernare nu tocmai grozavă. Eduard Hellvig nu este omul care să aibă carismă și nu are de unde să aducă puncte în plus partidului.
Dar, dincolo de calculele politice și de taberele din PNL care își împing în față favoriții, Hellvig nu și-a dat demisia fără motiv. Nu a existat un scandal public în ultima vreme în care să fi fost implicat SRI, astfel că plecarea acestuia din funcție e și mai stranie. Suntem țară NATO, avem la granițe un război complicat cu consecințe imprevizibile, iar demisia șefului serviciului secret devine cu atât mai surprinzătoare. N-a fost un gest spontan, cum nici Hellvig nu a demisionat pentru că l-ar fi lăsat nervii. Vom afla probabil în lunile următoare care a fost adevăratul motiv al retragerii sale de la vârful SRI.
Dacă în cazul lui Hellvig nu știm încă dacă există ambiții prezidențiale, la Mircea Geoană intențiile sunt evidente. Mircea își dorește intrarea în cursa prezidențială, chiar dacă n-o spune deschis. Mai are un an și jumătate de mandat la NATO, dar vizitele sale în România, tot mai dese în ultima vreme, trădează clar și intenții politice. În urmă cu câteva zile, Mircea Geoană a vizitat zona Sibiului, unde a acordat și un amplu interviu în care a precizat că va vorbi despre ambițiile sale politice la momentul potrivit. Știm deja că în țară a apărut un comitet de sprijin pro-Geoană, care deocamdată a afișat discreție, dar poate fi activat dacă o cere cauza.
Întrebarea e dacă PSD susține candidatura lui Mircea Geoană la Cotroceni. Puțin probabil ca Marcel Ciolacu să fie încântat de idee. În acest moment, Ciolacu domină partidul cu autoritate. Grindeanu e ținut ocupat la Transporturi, iar Firea sigur nu se simte grozav după apariția scandalului centrelor în care bătrânii sunt supuși unor tratamente inumane.
De regulă șeful de partid este cel care candidează la alegerile pentru funcția de președinte al României. Dacă Geoană devine candidat, polii de putere din partid se pot schimba. Iar dacă Mircea Geoană ar câștiga prezidențialele, atunci de la Cotroceni s-ar decide și linia partidului. O eventuală candidatură a lui Geoană, chiar și fără susținerea PSD, ar fi fatală pentru social-democrați. Deocamdată, adjunctul NATO tatonează terenul, dar se vede că la vârful PSD varianta susținerea lui Geoană nu prea e dorită.
Până una-alta, INSCOP a realizat un sondaj de opinie care nu vine decât să confirme rezultatele altor două măsurători recente. PSD a preluat funcția de premier, dar partidul nu mai reușește de ceva timp să atingă bariera de 30 la sută. Situația provoacă îngrijorare în partid, pentru că PSD va deconta de acum înainte pentru tot ce se petrece cu guvernarea. La PNL e și mai mare deranjul. Partidul a coborât sub 30 la sută, iar căderea cu greu mai poate fi oprită. PNL nu are un lider puternic, taberele din partid își ascut săbiile, iar Iohannis și-a pierdut influența.
AUR își consolidează poziția a doua, cu 20 la sută din voturi și pare marele câștigător în acest an. Partidul lui George Simion este însă și cel mai vulnerabil. Conjunctura politică îl poate coborî și la 12-15 la sută, dar îl poate ridica și la 25-27.
Un mic câștig vedem și în dreptul USR. E tot mai prezent în ultimele săptămâni în spațiul public, sunt multe inițiative bune, iar sondajul INSCOP indică 13 la sută. Cu o mobilizare internă ca în vremurile bune și cu mesaje adecvate, USR poate reveni spre cota de odinioară, adică 17-18 la sută. Scena politică se reechilibrează, iar defilarea PSD se transformă pe zi ce trece într-un marș gâfâit.