Veniturile la bugetul de stat pe primele 9 luni ale anului au fost cu 11% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a lui 2022, dar ce te faci că deficitul bugetar a crescut și el (ianuarie-septembrie 2023: 56,46 miliarde lei, adică 3,55% din PIB față de ianuarie-septembrie 2022: 41,7 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB).
Nu poate așadar poporul să țină pasul cu cheltuielile guvernului. Totul în vreme ce economia românească gâfâie binișor la ora scrierii acestui articol, consumul a scăzut, ratele au crescut, inflația continuă să muște și ea sănătos din venituri. Evident, trebuiau luate măsuri și, după ceva emoții legate de atacul la Curtea Constituțională, președintele a ajuns și la momentul fericit al promulgării noilor măsuri fiscale, prin care se cresc taxele și impozitele, pe ici, pe colo, dar mai ales prin părțile esențiale.
Gaura din buget, identificată cu mare măiestrie de către ministrul de Finanțe al României, liberalul Marcel Boloș, constă în cumpărarea cu baxurile întregi de hârtie igienică de către funcționarii bugetari responsabili chiar cu achiziția de hârtie igienică. Responsabilii cu aprovizionarea de prin instituții s-au pus cu burta pe dat iama la Metro și făcut provizii din acest miraculos produs care-a mai avut căutare, măcar la același nivel cu măștile de unică folosință, cu prilejul pandemiei. Și, dacă nu v-ați uitat de curând la știri, mă văd nevoit să vă atrag atenția că aici, la „Suplimentul de cultură“, noi nu umblăm cu fake news-uri, iar declarația lui Boloș este reală. Nici măcar nu a fost cazul de vreo făcătură comisă cu ajutorul inteligenței artificiale. Deșteptăciunea guvernamentală este ea suficient de superficială.
De la cultură sigur se taie, că și așa era desuetă
Măsurile fiscale promulgate de președinte s-au dovedit, în cele din urmă, ceva mai blânde decât le imaginaseră pesediștii și funcționarii din ANAF peste vară, în lunile toride, când citeam drafturi de ordonanțe de urgență ca pe thrillere proaste sau ca pe romane de aventuri cu proști. Adoptate în forma lor maximală, acestea ar fi ras mare parte din microîntreprinderile de pe piață și i-ar fi anihilat pe cei cu profesii liberale. Până la urmă, s-a decis doar jumulirea ultimilor (care vor fi taxați aproape de nivelul contribuțiilor salariale, adică în jur de 41% dacă au venituri anuale mici sau modeste, sau cu 10% dacă au venituri de 1 milion de euro, spre exemplu; socialistul Ciolacu a descoperit adevărata taxare regresivă: ia de la liber-profesioniștii săraci jumătate și le dă idei șmecherilor care au de albit milioane de euro să se transforme în falși deținători ai unei profesii liberale) și triplarea taxei pe veniturile microîntreprinderilor pentru ceilalți.
În ordonanța care mărește taxe s-au strecurat și ceva măsuri care privesc reduceri de cheltuieli în aparatul bugetar, dar ele nu se referă, așa cum v-ați fi așteptat, la achizițiile de hârtie igienică, ci mai degrabă la comasarea unor institute de cercetare sau de instituții culturale care au sub un anumit prag de angajați. Se mai comasează și o serie de alte instituții, se trec în subordinea consiliilor județene (fără să se precizeze exact dacă primesc și bani pentru asta). Pixul lui Iohannis, se zice, tocmai a dat gir unei lungi perioade de nemuncă la stat, pentru că toți vor sta acum să se uite lung cum se va termina operațiunea de coafat birocrația. Adică se vor tunde puțin niște vârfuri neimportante, la spate pierdut și cam atât. De desființat, se desființează strict posturile care nu erau oricum ocupate. Dar de la cultură sigur se taie, că și așa era desuetă… În fine, măsurile pentru reducerea cheltuielilor bugetare mai privesc achiziția de mașini (să nu fie prea scumpe), litrii de combustibil care pot fi consumați anual (ceva mai puțini).
Pe scurt, majoritatea măsurilor, fie că vorbim despre taxele mai mari sau de ceva praf de economii la instituțiile bugetare, privesc în cazul fericit anul 2024, deci nu ajută cu mare lucru la deficitul pe anul în curs.
Specialiști în șmecherii
Estimp, guvernul pregătește o altă ordonanță de urgență, care să interzică primăriilor să mai cheltuie bani mulți pe luminițe de Crăciun, pe Hrușcă adus la Serbările Sloboziei și pe Fuego la Bolintin Vale. Zice tot ministrul de Finanțe, specializat în baxurile de hârtie igienică de la Metro (fără să precizeze exact legea câte straturi sunt permise în instituțiile publice), că în noiembrie și decembrie cheltuie cam 2% din PIB, care se adună astfel la deficit, așa că va tăia avântul bugetarilor în a mai risipi banii la final de an. Cel mai fericit ar fi fost domnul Boloș probabil ca aceste două luni nici să nu mai existe, să se facă așa, ca prin minune, direct 1 ianuarie (sau, hai, direct 2 ianuarie, Sfântul Vasile, ca să nu se ducă vreun leu pe artificii).
Problema cu deficitul e mare de tot și erau șanse ca, dacă nu făceam noi vreo șmecherie în Excel, să nu ne atingem ținta convenită cu Comisia Europeană (5,5%). Dar nu suntem noi specialiști în șmecherii? Pentru prima dată de când urmăresc eu mai atent politica în România (și am adunat ceva ani la catastif), guvernul nu a mai operat o rectificare bugetară la mijlocul anului (sau, mă rog, în preajma acestuia). Era acel moment mirific din an când unele ministere primeau mai mulți bani, iar altele pierdeau copios (de obicei, în ordine, cultura, sănătatea, educația). Momentul din an în care primăriile puse să administreze localități cu 15 cetățeni și care își consumaseră deja toți banii încă de prin martie mai primeau ceva ca să ajungă de salariile lui dom’ primar și restului de funcționari (jumătate din comună angajată la primărie, desigur). N-au mai rectificat nimic, de-am ajuns ca multe din plățile curente ale guvernului să se facă din… Fondul de Rezervă! Adică din sertarul pentru urgențe sau pentru o măslină, o tartină de împărțit de domnul Ciolacu!
Zice domnul Boloș, Ministrul pentru Hârtia Igienică de Cumpărat la Bucată Și Nu la Bax, că a găsit el o portiță legală să alimenteze la infinit acest Fond (prin definiție, finit și rezonabil de mic), astfel încât cine rămâne fără bani să vină să ceară. Și dacă cine se nimerește pe la guvern și finanțe în ziua aceea e în toane bune, atunci să primească, dacă e prost dispus sau sacul a fost golit prea repede, atunci să fie trimis la plimbare. Cică de la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi și pile la finanțe.
Relativitatea restrânsă din teoria lui Einstein modifică noțiunile newtoniene de spațiu și timp, afirmând că timpul și spațiul sunt percepute diferit, adică măsurătorile privind lungimea și intervalele de timp depind de starea de mișcare a observatorului. Relativitatea restrânsă din teoria lui Marcel Boloș modifică noțiunile economice de spațiu și timp, afirmând că timpul și spațiul sunt percepute diferit în sensul că măsurătorile privind nevoile bugetare și intervalele de timp la care acestea se manifestă depind de starea de spirit a ordonatorului de credite. De preferință, ca timp, anul 2023 să se oprească în luna septembrie, iar, ca spațiu, acesta să nu fie unul care să necesite folosirea de hârtie igienică.