O veste a căzut ca un trăsnet peste animatorii americani: au început cele mai mari concedieri din istoria celebrelor studiouri de animație Pixar. Practic, 14 la sută dintre cei 1.300 de animatori care lucrează pentru Pixar se vor pomeni fără slujbe, într-un moment în care toată industria de animație americană trece prin, probabil, cea mai neagră perioadă din istoria ei. Evident, conducerea Pixar nu este afectată de acest concedieri.
Această mișcare la care, de fapt, lumea se aștepta de multă vreme este justificată în comunicatele oficiale (prezentate drept „material jurnalistic“ în publicații precum „Variety“ sau „The Hollywood Reporter“), prin noua strategie a șefului Disney Bob Iger de „a reduce cantitatea în favoarea calității“.
Adevărul este astfel coafat oficial, dar cei care știu exact cum stau lucrurile și publicul plătitor de bilet nu crede. Cifrele arată că Pixar, de când a fost preluat de către Disney, a decăzut constant, cel puțin din punct de vedere creativ, dar și ca încasări sau apreciere din partea publicului. Oficial, Disney spune că problemele Pixar au debutat în pandemie, dând vina pe fostul CEO Bob Chapek (transformat vizibil în țap ispășitor) care ar fi decis trimiterea filmelor de cinema Luca, Soul și Turning Red direct pe platformele de streaming.
Adevărul mai greu de spus oficial este acela că presiunile ideologice și corporatiste asupra Pixar, eliminarea fondatorului studioului, John Lasster, în urma unei înscenări de tip #MeToo, și-au pus amprenta asupra calității produselor acestui studio.
Astăzi, Pixar nu mai seamănă aproape deloc cu studioul care producea, începând din anii ’90, filme extrem de originale, capodopere recompensate fiecare cu Oscar. Viitorul, din acest punct de vedere, nu sună promițător. Conducerea Disney, prin vocea lui Iger, anunță că Pixar, dar și studioul Disney Animation, se vor concentra în viitor mai ales „pe continuări“. Astfel, Inside Out 2 și Moana 2 va avea premiera pe 14 iunie, Toy Story 5 în 2026.
Este o situație care l-a făcut pe veteranul regizor John Musker, care a scris și regizat filmele Mica sirenă, Aladdin, Hercules sau Moana, să comenteze că „Disney are nevoie de o corecție a cursului“ și că „mesajul politic sau ideologic trebuie să fie secundar, în primul rând trebuie pusă calitatea poveștii și a personajelor“.
Probleme prin care trec Disney și Pixar se înscriu însă într-un context mai larg, în care întreaga industrie a animației americane, cândva campioană planetară, trece prin zile extrem de grele.
Problemele ce afectează studiourile grupate în jurul Hollywoodului s-au accentuat în ultimii ani și a fost reflectată în articole publicate în publicații specializate cum este „The Cartoon Brew“. Întreaga situație a fost rezumată recent într-un foarte discutat eseu video postat pe YouTube de către Zach Mulligan, un veteran al industriei care a lucrat la studiouri precum DreamWorks Animation, Scanline VFX și The Jim Henson Company, și acum și-a deschis propria companie, ZOPStudios.
Mulligan identifică cinci motive pentru animația americană s-a înscris acum într-o spirală descendentă:
- Bula serviciilor de streaming s-a spart. Calculele pe care și le-au făcut șefii Hollywoodului acum câțiva ani s-au dovedit a fi greșite, iar streamingul nu s-a dovedit noul Eldorado. Dimpotrivă, el a înghițit sume enorme și a generat mai mult pierderi, nefiind deosebit de profitabil pentru companii, cu excepția posibilă a Netflix. „Economia streamingului nu este la fel de lucrativă ca lansările în cinematografe“, explică Mulligan, „și, astfel, creșterea cheltuielilor în timpul pandemiei a devenit o bulă, iar acum muncitorii angajați pe baza unor premise economice false simt repercusiunile pe pielea lor“.
- Valuri de concedieri. Este o strategie deliberată de reducere a costurilor practicată de șefii studiourile, iar concedierile sunt extrem de frecvente. Evident, directorii studiourilor de la vârf primesc adesea bonusuri pentru economiile realizate prin aceste concedieri, dar nu dau semne că ar intenționa să taie și salariile uriașe ale celor care din poziții mai mult onorifice de „producători executivi” și alte funcții similare parazitează și atîârnă foarte greu în economia unui buget de film.
- Externalizarea muncii. Nu este ceva nou, dar a avut loc o schimbare de paradigmă în ultimii ani. Până de curând, numeroase studiouri își produceau toate filmele de animație în plan intern. Anul trecut, DreamWorks a anunțat că își va crește utilizarea externalizării pentru filme, în timp ce Walt Disney Animation Studios transferă o parte din producția lui Moana 2 către filiala sa din Canada. Acest lucru face ca Pixar să rămână singurul studio american care își produce toate filmele în Statele Unite, o situație de neimaginat doar cu cinci ani în urmă.
- Fuziuni și achiziții. Cel mai evident exemplu aici este achiziția de către Disney a 21st Century Fox, care a dus la închiderea Blue Sky Studios. Mulligan avertizează că această eră a fuziunilor și achizițiilor probabil nu s-a încheiat încă.
- Inteligența Artificială generativă. Un studiu recent comandat de The Animation Guild a arătat că zeci de mii de locuri de muncă pentru animatorii americani sunt în pericol de a dispărea, măturate de valul iminent de producție asistată de AI. Munca creativă la nivel înalt nu va fi afectată prea curând, desigur, dar lucrătorii de rând din producție sunt într-un risc semnificativ în deceniile viitoare.
În acest peisaj sumbru, Zach Mulligan vede și două luminițe, dătătoare de speranță. El pomenește de ascensiunea studiourilor independente de animație și capacitatea lor crescândă de a face filme la un nivel tot mai apreciat de marele public, departe de cele mai rele apucături practicate în marile corporații. Al doilea motiv de speranță sunt negocierile duse de marile studiouri cu sindicatul breslei, The Animation Guild, care ar putea duce la măsuri de protecție a animatorilor.
Iar un al treilea motiv de optimism, adaugă „The Cartoon Brew“, este că industria animației cunoaște un moment de plină expansiune la nivel mondial, cu sute de mii de noi animatori care activează în huburi răspândite pe toate continentele.