Serbarea benzii desenate în Paris și Bruxelles
Vreme de cinci luni de zile, banda desenată europeană, cea franceză în special, este serbată în toate spațiile expoziționale ale Centrului Pompidou din Paris, unde în perioada următoare vor fi organizate expoziții și evenimente la care vor fi prezenți 130 de artiști și vor fi expuse 750 de planșe originale. Un întreg etaj al Centrului este rezervat expoziției Bande dessinée, 1964-2024, anul 1964 fiind ales pentru că „atunci apare albumul Barbarella, primul roman grafic și prima dată când expresia «a noua artă» a fost folosită în Franța“, explică istoricul Thierry Groensteen. Banda desenată, considerată „a noua artă“, este o importantă formă de expresie, foarte populară în spațiul european, mai ales în cel franco-belgian. Din păcate, în Franța, mulți reprezentanți ai industriei se plâng că BD-ul este „unul dintre marii uitați ai programelor de politici culturale“, după cum scrie „Le Monde“. De aceea, scrie cunoscutul ziar, actuala celebrare de la centrul Pompidou reprezintă „o adevărată consacrare artistică“.
În acest timp, la sfârșitul lunii mai, în Belgia, alt mare producător de BD european, banda desenată a fost oficial ridicată la rang de patrimoniu cultural imaterial la Bruxelles. Este prima regiune din Belgia care face acest prim pas spre o mai mare recunoaștere a acestei arte. Banda desenată se înscrie într-o lungă tradiție în Belgia, unde a apărut, după unii experți, în 1840, dar a cunoscut o explozie începând din 1920, odată cu succesul internațional al operei lui Hergé și a personajului inventat de acesta, Tintin. Belgia este țara care a produs câteva dintre capodoperele benzii desenate. Alături de Tintin, aici au fost create alte personaje extrem de populare precum Lucky Luke, Blake și Mortimer, Spirou și Fantasio sau Ștrumfii.
Invazie japoneză
Japonia își ia foarte în serios industriile creative și le consideră un important motor de creștere economică, pe același plan aproape cu industria oțelului și a semiconductorilor, scrie „France Info“. De aceea, în strategia numită Cool Japan, publicată pe 4 iunie, guvernul japonez a declarat că intenționează să obțină o creștere a exportului internațional al unor produse culturale precum manga, anime și jocuri video până la o valoare anuală de 20.000 de miliarde de yeni până în 2033. Acum doi ani, aceste sectoare au adus venituri din export în valoare de 4.700 de miliarde de yeni, echivalentul a 28 de miliarde de euro. În comparație, cipurile electronice au adus Japoniei venituri de 5.700 de miliarde de yeni pentru aceeași perioadă. De câteva decenii, aceste produse culturale japoneze au cucerit tot mai multe piețe interna-ționale, mai ales cultura benzilor desenate nipone (manga) și a animației (anime). Manga reprezintă, de exemplu, o parte consistentă a vânzărilor de carte din patria europeană a benzii desenate – Franța, în vreme ce în Statele Unite a reușit să bată pe teren propriu, ca vânzări, celebrele comicsuri. Dezvoltarea industriei streamingului, alimentată și de pandemia de COVID, a propulsat și mai mult popularitatea producțiilor animate japoneze. Un alt fenomen recent, cel al VTuber-ilor (jucători de jocuri video care postează pe canalele lor YouTube partide de jocuri video la care participă sub forma unor avataruri virtuale) nu a făcut decât să sporească această putere de atracție a produselor japoneze în întreaga lume. Guvernul nipon este conștient de succesul mondial al produselor pop-culturale japoneze și de aceea a decis de mai bine de un deceniu să intervină în sprijinul lor printr-o politică de soft power în cadrul unui program guvernamental ce a fost intitulat Cool Japan.
Între Rai și Depp
O veste foarte bună: celebrul Terry Gilliam lucrează intens la un nou film. Acesta va fi o comedie fantastică numită The Carnival at the End of Days al cărui subiect este descris astfel de către Gilliam: „Dumnezeu vrea să șteargă omenirea de pe fața pământului, iar singurul care vrea să salveze omenirea este Satan, iar Johnny Depp îl joacă pe Satan“. Prezent la festivalul de film de animație de la Annecy, Gilliam a anunțat că, alături de Depp, din distribuție mai fac parte Jeff Bridges, Adam Driver și Jason Momoa. Bridges, care a mai jucat în alt film al regizorului britanic, Regele pescar, îl va interpreta aici pe Dumnezeu.
Un nou joc
Se pare că scriitoarea Suzanne Collins nu poate scăpa de seria care a făcut-o celebră, Jocurile foamei, și anunță că va reveni cu un al cincilea roman. Acesta se va numit Sunrise on the Reaping, este inspirat de opera filosofului David Hume și de fenomenul dezinformării moderne, și va fi publicat în martie 2025. Seria Jocurile foamei este deosebit de lucrativă. Pe lângă faptul că cele patru cărți de până acum au devenit, după lansare, un adevărat fenomen de librărie (peste 100 de milioane de exemplare vândute), volumele s-au concretizat pe marile ecrane sub forma unei francize de mai multe miliarde de dolari încasări.
Re-Peaky Blinders
La fel, fanii popularei serii Peaky Blinders au de ce să se bucure după ce s-a anunțat oficial intrarea în lucru a unui lungmetraj bazat pe acest serial. La doi ani de la episodul final al seriei, Steven Knight revine ca scenarist, iar Cillian Murphy, proaspăt aureolat de succesul lui Oppenheimer (care i-a adus un Oscar, un Bafta și un Glob de Aur), a anunțat că va relua în film rolul principal pe care îl interpretează în cele șase sezoane ale serialului. În ceea ce privește seriile TV, și The Boys pare a se simți destul de bine. Eric Kripke, creatorul seriei, spune că această poveste complet delirantă cu supereroi are un succes atât de mare, încât este foarte posibil să continue mult dincolo de cele cinci sezoane prevăzute inițial. Nici popularul Criminal Minds nu reușește să se oprească. În ciuda faptului că a fost anulat oficial de către CBS acum patru ani, serialul a fost resuscitat în 2022 și acum a fost reînnoit pentru un al 18-lea sezon, care va fi lansat anul viitor.