Nu e evident cit de mult se iubesc, din moment ce calatoria lor cu masina, iesind din Bucuresti („M-am saturat de tara asta de cacat…“, spune Miha, aproape calcind o babuta care-si agita bastonul), e tensionata. Miha se irita din orice, de fapt ne dam seama ca nu e foarte dispusa sa-si asume relatia cu Mihai. De aici probabil si fuga in afara orasului, linga o apa bordata cu pungi si PET-uri. Masina condusa de Pisi loveste o prostituata (Maria Dinulescu) de pe marginea drumului. Aceasta pare moarta. Mihai insista cu spitalul, Miha refuza de teama ca aventura ei va iesi la iveala. Solutia de compromis e pe cit de meschina pe atit de grotesca: prostituata moarta va fi ascunsa in padure, sub vreascuri si frunze. Cind prostituata se trezeste si nu da semne ca ar fi ranita, incepe de fapt adevaratul film.
Ca si pina acum, totul se va crea din dialoguri. Pescuit sportiv este in primul rind extrem de bine scris. Replicile credibile si punctuale se impletesc intr-o poveste careia ti-e greu sa-i dai de cap. In permanenta, planurile se schimba si unghiurile (ca si cele ale aparatului de filmat) se muta de la un personaj la altul. Nu stii cine spune adevarul si cine minte si daca da, de ce minte. Prostituata, care spune ca se numeste Ana (desi mai tirziu aflam ca o cheama si Violeta), se insinueaza inca de la trezire in relatia si-asa tensionata a cuplului. Dar istetimea ei te face de multe ori sa crezi ca mascheaza o cunoastere apriori, mult mai adinca a lucrurilor. Ana nu poate strica mai mult ceea ce deja scirtiie, iar rolul ei pare de multe ori, si mai ales la final, acela de a repara. E un fel de element, de inger (exterminator?), trimis sa faca totul praf pentru a permite lucrurilor sa se reaseze. Un inger al carui rol e sa se sacrifice pe banda rulanta, punindu-se oglinda in fata lasitatii si minciunilor celorlalti.
Filmul nu slabeste nici o clipa atentia spectatorului
Maria Dinulescu – revelatia filmului – a inteles toate conotatiile rolului, iar jocul ei se pastreaza aproape in permanenta pe mai multe niveluri. Chiar si cind e insolenta, ramine candida si mereu treaza. Jocul ei pune in evidenta gaurile din psihologiile celorlalte doua personaje, iar schimbul de replici – pe care personajul Anei il conduce – reveleaza lasitatea, minciuna si fluctuatiile care domina relatia de cuplu.
Adrian Sitaru, care e producator, scenarist, regizor si monteur, reuseste sa tina plasa extrem de strins tot timpul. Filmul nu slabeste nici o clipa atentia spectatorului care e mereu pus in dificultatea de a deslusi adevarul din complexitatea relatiilor umane. Daca toti actorii, chiar si cei din roluri secundare, sint extrem de siguri pe ei, oricit de schimbator ar fi comportamentul personajelor, aparatul de filmat manevrat de Adrian Silisteanu devine adesea, poate pentru ca nu sintem obisnuiti cu aceasta maniera de a filma, o dedublare a unghiului subiectiv.
Pescuit sportiv. Producator, scenarist, regizor si monteur:
Adrian Sitaru. Imaginea: Adrian Silisteanu.
Cu: Adrian Titieni, Ioana Flora, Maria Dinulescu,
Nicodim Ungureanu, Sorin Vasilescu