Ce distinge un clasament de altele, dindu-i si o valoare relativa, este existenta unor criterii inteligente de care un juriu, de preferinta si el inteligent ales, trebuie sa tina cont in judecarea masei de informatii. Dar, in cazul clasamentului orchestrelor europene, criteriile lipsesc cu desavirsire, intr-un demers la care au fost convocati redactorii-sefi de la sapte publicatii lunare de muzica (nici una din Europa de Est), directorii a doua posturi de radio (MDR-Figaro din landul Saxa-Anhalt si Radio Classique din Franta) si seful rubricii culturale a unui ziar generalist cum este „Tribune de Geneve”. Rezultatul a fost, fireste, doar un clasament al preferintelor personale ale celor zece. Patru dintre ei au situat pe primul loc Filarmonica din Viena, iar cite trei, Filarmonica din Berlin, respectiv Concertgebouw din Amsterdam. Si nimeni nu poate contesta categoria aparte, clubul de excelenta si calitate constanta a acestor orchestre.
Urmeaza in clasament, la mare distanta ca punctaj insumat din partea criticilor, alte cinci formatiuni: Orchestra Simfonica din Londra, Statskapelle Dresda, Orchestra Simfonica a Radiodifuziunii bavareze, Gewandhaus Leipzig si Sankt-Petersburg (fosta Orchestra din Leningrad). In sfirsit, in coada clasamentului, iarasi la o distanta mare de puncte, pe locurile 9 si 10 s-ar plasa Filarmonica ceha si Philarmonia din Londra.
Nu este greu de vazut ca perceptia marilor orchestre se suprapune cu aceea pe care criticii o au fata de dirijorii lor, prezenti sau trecuti. Acceptat de orchestra din Berlin fara rezerve, Sir Simon Rattle este contestat cu vehementa de critici conservatori care incearca sa-si impuna punctul de vedere in alegerea repertoriului. De aici si locul al treilea pe care se afla filarmonica berlineza in clasamentul ad-hoc din „Le Monde de la Musique”. Dirijorul Maris Jansons, adulat de critica, trage dupa el si orchestrele pe care le conduce, radioul bavarez, formatie exemplara, fiind numele cel mai pomenit, alaturi de Filarmonica din Oslo. Dar, indiscutabil pentru cei ce au ascultat-o, orchestra radioului bavarez nu depaseste calitativ Filarmonica din Munchen, practic uitata. Timp de 20 de ani, sub bagheta lui Celibidache, a fost cea de a doua mare formatie a Germaniei, iar calitatile ei nu au disparut peste noapte. Dispretul fata de James Levine, urmasul lui Celibidache, discurile aparute la o casa noua, putin cunoscuta, o fac acum sa nu fie luata in seama in clasamentul de care va vorbesc. Germania are si alte formatiuni orchestrale de top mentionate in virful buzelor de citiva critici germani. Asa sint Orhestra NDR de la Hamburg si revenita in mare forma, in ultimii ani, sub bagheta lui Jonathan Nott, Orchestra din Bamberg. Ele depasesc la ora actuala de departe Filarmonica de la Praga, ce traieste, evident pentru critici, din gloria acumulata pe vremea unor mari dirijori cum au fost Karel Ancerl sau Vaclav Neumann. Pina intr-un punct, acelasi lucru se poate spune si despre fosta Orchestra din Leningrad, traind din amintirea anilor Mravinsky si concurata astazi serios, atit pe scena europeana, cit si pe disc, de Orchestra Kirov a Teatrului Mariinsky dirijata de Valery Gergiev, neamintita de nimeni.
Ar mai fi de spus ca „onoarea” Estului, pepiniera de muzicieni ce fac gloria multor orchestre occidentale, o salveaza azi Orchestra Festivalului de la Budapesta sub bagheta lui Istvan Fischer. Este singura falanga estica amintita de criticii reuniti de „Le Monde de la Musique”. Altfel, un clasament inutil…
Intreprindere infinit mai serioasa o constituie clasamentul si premiile Gramophone 2006, acordate de publicatia londoneza la care s-au atasat postul de radio britanic Classic FM si cel american WQXR. Ca si in anii trecuti, companiilor de discuri li s-a cerut sa-si nominalizeze discurile preferate. A rezultat o lista de 500 de inregistrari, comitete specializate votind apoi pentru a reduce propunerile la cite sase titluri pentru cele 15 categorii alese de discuri. Cei 45 de critici colaboratori ai revistei au primit copii ale discurilor, acordindu-li-se doua luni pentru a le asculta. Pentru votul final a fost creata o academie, cu participarea, alaturi de critici, a unor reprezentanti ai redactorilor radio si principalelor magazine de discuri clasice. Dupa indelungi deliberari, s-a votat pentru fiecare categorie discul cel mai bun al anului si restul premiilor.
Ar lua prea mult spatiu sa vi le enumar aici. Merita insa stiut ca dirijorul american Charles Mackerras, distins promotor al muzicii lui Janacek, dar la fel de bun interpret al muzicii lui Mozart sau Beethoven, cum a dovedit-o anul acesta la Festivalul de la Edinburgh cu integrala simfoniilor, a fost distins pentru activitatea sa de o viata. Pianista canadiana Angela Hewitt a fost aleasa artista anului in care si-a incheiat inregistrarea practic completa a lucrarilor de Bach, cu doua discuri consacrate concertelor (Hyperion). Discul anului 2006 a fost ales, la distanta de alte inregistrari, o realizare Deutsche Grammophon: cea de-a 6-a simfonie de Mahler, dirijata de Claudio Abbado, la pupitrul Filarmonicii din Berlin; o orchestra care cinta „asemenea unor zei” este parerea ferma a criticilor britanici. Un promitator bariton german, Christian Gerhaher, si discul lui Schubert, Abendlieder (RCA), au primit premiul celei mai bune inregistrari vocale solo, pianistul Piotr Anderszewski si discul sau Syzmanowski (Virgin Classics) au fost distinsi pentru cea mai buna interpretare instrumentala, Leif Ove Andsnes este pianistul recompensat la categoria celui mai bun disc de concerte, cele ale lui Rachmaninov (EMI), soprana Veronique Gens obtine titlul pentru cel mai bun recital cu discul Tragediennes (Virgin Classics), iar inregistrarea premiata la categoria Opera este Flautul fermecat al lui Mozart, sub bagheta lui Claudio Abbado (Deutsche Grammophon). Intre re-editarile de arhiva-inregistrari istorice au fost distinse setul de concerte de vioara cu David Oistrach (Brilliant Classics) si Siegfried-ul wagnerian cu Wolfgang Windgassen, Hans Hotter si Astrid Varnay, dirijat la Bayreuth in 1955 de Joseph Keilberth (Testament). Daca sinteti in cautarea unor discuri splendide, cadouri de sarbatori, aveti ce alege, cu prisosinta…